Tribunalul Sălaj a decis azi, 17 martie menținerea măsurii de control judiciar față de fostul polițist din Tășnad, Pavel Nicoară. De asemenea, instanța a respins cererile depuse de Nicoară cu privire la deplasarea acestuia la Spitalele Militare din Cluj și Oradea.

Pavel Nicoară este cercetat, alături de alți 38 de inculpați într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani. Procurorii susțin că prejudiciul se ridică la suma de 5 milioane de euro.

În urma percheziţiilor efectuate în data de 28 martie 2014 au fost duse pentru audieri la DIICOT Sălaj un număr de 25 de persoane dintre care nouă au fost arestate pentru 24 de ore.

Pe data de 29 martie, magistraţii Tribunalului Sălaj au dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile ai celor nouă inculpaţi, printre care şi sătmăreanul Pavel Nicoară însă ulterior, pe 8 aprilie, instanţa a decis ca doar cinci dintre inculpaţi să rămână în arest preventiv, iar împotriva celorlalţi patru s-a luat măsura de arest la domiciliu.

În cazul lui Nicoară, Curtea de Apel Cluj a decis în data de 29 septembrie anul trecut, înlocuirea măsurii de arest preventiv cu cea de arest la domiciliu.

Procurorii susțin că Pavel Nicoară a fost capul reţelei infracţionale implicate în delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală. Anchetatorii mai spun că Nicoară era responsabil de racolarea administratorilor „firmelor fantomă” care ulterior erau folosiţi pentru semnarea în alb a documentelor necesare ingineriilor financiare operate de către membrii reţelei.

Membrii reţelei controlau începând din 2010 pe raza judeţelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa şi municipiul Bucureşti mai multe firme „fantomă”. Aceste societăţi comerciale erau înfiinţate pe numele unor persoane cu o condiţie materială precară în scopul deschiderii unor conturi bancare, obţinerii de carduri şi emiterii de facturi fiscale fictive în interesul societăţilor comerciale aparţinând liderilor grupului vizat de oamenii legii.

Sumele plătite prin conturi societăţilor „fantomă” erau ridicate în numerar sau de la bancomate imediat după plată şi se reîntorceau în posesia societăţilor cu activitate economică reală, administrate de suspecţi. Aceste sume erau apoi introduse în cadrul societăţilor pe care le administrau cu titlu de „împrumut asociat” sau „creditare firmă” creând astfel aparenţa legalităţii acestor bani. După folosirea societăţilor „fantomă” membrii grupului cesionau părţile sociale către cetăţeni străini, inducând astfel în eroare organele fiscale.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate în primăvara anului trecut, oamenii legii au ridicat facturi fiscale, documente contabile, calculatoare, sume de bani şi ştampile. Potrivit procurorilor, prejudiciul cauzat este de 5 milioane de euro.