Misterul craniului uman cu 16 găuri

craniu

Una dintre cele mai misterioase relicve, un craniu cu 16 scobituri și orificii perfect rotunde, este păstrată într-o catedrală din Italia. Veacuri la rând, obiectul i-a nedumerit pe cercetători, însă recent, oamenii de știință de la Universitatea din Pisa au dat o explicaţie paluzibilă acestui mister vechi de peste cinci secole.

Craniul aparţine unui italian care, în secolul al XV-lea, a fost decapitat de turci, împreună cu alte câteva sute de creştini, atunci cînd a refuzat să-şi renege credinţa şi să treacă la Islam. Întâmplarea s-a petrecut la 14 august 1480.

Unul dintre cranii atrage atenţia prin faptul că este presărat cu numeroase orificii şi scobituri, perfect rotunde, al căror rost a rămas, până de curând, neexplicat.

Recent, cercetătorii de la Universitatea din Pisa au publicat un articol în care prezintă o ipoteză explicativă, aducând argumente istorice în acest sens. După părerea lor, craniul a fost sfredelit pentru a se obţine pulbere de oase, utilizată la vremea aceea în scop medical, pentru tratarea unor afecţiuni neurologice. De altfel, în cadrul unui tratat de specialitate, chimistul francez Nicolas Lémery (1645 –1715) menţiona că pulberea obţinută dintr-un craniu de om ar fi fost efecientă în tratarea „paraliziilor, a apoplexiilor, a epilepsiei şi a altor boli ale creierului”.

Cea mai apreciată era pulberea obţinută din craniile unor „sfinţi” (indivizi declaraţi ca atare de biserică) sau a unor persoane care muriseră de moarte violentă şi nu fuseseră îngropaţi, aşa cum s-a întâmplat cu martirii din Otranto.

Capul era considerat cea mai importantă parte a corpului uman. Se credea că el era sediul unor forţe spirituale invizibile care rămâneau active chiar şi după moarte. De aceea, pentru obţinerea pulberii terapeutice, erau socotite mai bune craniile unor oameni care muriseră brusc şi violent decât craniile oamenilor care zăcuseră bolnavi mult timp înainte de a muri.

În cazul craniului perforat din Otranto, 8 din cele 16 găuri sunt perforaţii complete, celelalte fiind scobituri rotunde. Forma găurilor i-a condus pe cercetători la concluzia că ar fi fost făcute cu un instrument de trepanaţie, cu o lamă de formă rotunjită. Prin utilizarea unui asemenea instrument, nu este decupată o porţiune din osul craniului, ci se obţine doar pulbere de os.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.