Centru metalurgic de pe vremea dacilor liberi, descoperit la Iojib (galerie foto)

Descoperire1

Descoperire2

Descoperire3

Robert-Gindele

Se pare că, ipoteza potrivit căreia în zona actualei comune Medieşu Aurit a existat un puternic centru al dacilor liberi (secolele II-IV), prinde tot mai mult contur. În luna martie al acestui an (2014) arheologii sătmăreni au descoperit la Colonia Iojibului (comuna Medieșu Aurit), un adevărat centru metalurgic de prelucrare a „fierului de baltă”.
Specialiștii au trimis câteva mostre de cărbuni prelevate în urma săpăturilor arheologice, la Poznan, în Polonia. Rezultatele investigațiilor de laborator primite cu câteva zile în urmă de către arheologii sătmăreni relevă faptul că, acele cuptoare descoperite la Colonia Iojibului provin de la începutul mileniului I d.Hr. (secolele II-III d.Hr.).
„Descoperirea este extrem de importantă deoarece rezultatele datării cu C14 ne demonstrează că aceste cuptoare de redus minereul de fier, provin din aceeași perioadă ca și cuptoarele de ars ceramică de la Șuculeu (Medieșu Aurit). Toate acestea demonstrează că avem de-a face cu un imens centru al dacilor liberi. Cei de la Șuculeu făceau ceramică, iar dacii de la Colonia Iojibului prelucrau fierul. Ne așteptăm să găsim în zonă urmele unei vechi cetăți dacice dar și morminte princiare, deoarece cu siguranță locul a avut o importanță politică covârșitoare la începutul mileniului I”, ne-a declarat șeful Secției de Arheologie din cadrul Muzeului Județean Satu Mare, Robert Gindele.
Specialistul sătmărean spune că cel care i-a anunțat în urmă cu doi ani cu privire la acel loc, a fost administratorul Balastierei din Iojib, Victor Pop. Cercetările la fața locului au întârziat „deoarece în acest an am primit fonduri pentru săpături. Nici nu ne-am închipuit ce vom găsi acolo. Am descoperit 52 de cuptoare de redus minereurile de fier dar analizele geomagnetice au arătat că există alte câteva sute de cuptoare. În orice caz, zona Medieșului a jucat un rol foarte important în viața dacilor liberi”, spune Gindele.
Ce este „fierul de baltă”? Acesta a reprezentat o importantă sursă de fier în perioada antică şi medievală. Potrivit specialiştilor „fierul de baltă” se regenerează în aproximativ 30 de ani. Acest fier rezultă prin acţiunea bacteriilor din ape şi mlaştini asupra suspensiilor de fier, care apoi se depun pe anumite suprafeţe. Pentru exploatarea „fierului de baltă” este nevoie de calcar şi mangal, iar pentru prelucrare de temperaturi de aproximativ 1.500 de grade Celsius şi o tehnologie foarte bine pusă la punct.
„Cuptoarele erau conturate imediat sub stratul arabil, la o adâncime de 30 de cm. Din cuptoare au rămas „in situ” zgura de fier de la baza acestora, sub zgură fiind descoperit un strat subţire de cărbune de lemn. Bucăţile de zgură sunt foarte compacte cu un conţinut ridicat de fier, sunt circulare şi păstrează forma cuptorului. Cele mai mici dimensiuni au o greutate de aproximativ 25-30 kg iar cele mai mari, depăşesc 60 kg. Alături de cuptoarele cercetate prin săpătură arheologică, măsurătorile geomagnetice indicau mult mai multe asemenea construcţii în zonă, semnalând un mare centru industrial”, ne-a declarat Robert Gindele.
Descoperirea este deosebit de importantă pentru civilizaţia dacilor liberi, este un nou centru industrial de mari dimensiuni, foarte probabil unul din marile centre de reducere a „fierului de baltă” din Europa Centrală. Până în prezent, astfel de centre erau cunoscute doar pe teritoriul Poloniei şi Germaniei. Importanţa descoperirii este amplificată de prezenţa în microzonă (la doar 12 km distanţă) al celui mai mari centru de producţie ceramică din Europa Barbară, cel de la Șuculeu (Medieşu Aurit).
Noua descoperire arheologică de la Colonia Iojibului are conotaţii istorice majore pentru civilizaţia dacilor liberi, deoarece confirmă existenţa în spaţiul nord-vestic al României a unui mare centru industrial, compus din producţie de ceramică şi fier, care foarte probabil valorifica produsele pe un areal geografic întins în Europa Centrală.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.