Piramidele (sau tumulii) de pe Valea Stăncioiului şi cele de la Goranu din judeţul Vâlcea sau formaţiunile piramidale de la Şona, situate la doar 5 km de oraşul Făgăraş (judeţul Braşov) au atras în ultimii ani atenţia lumii ştiinţifice dar şi ai opiniei publice prin articolele apărute, ce-i drept destul de rar, în mass-media din România. Asemenea formaţiuni ciudate, aparţinând potrivit unor specialişti „civilizaţiei megalitice” se găsesc şi în alte zone ale lumii, însă „istoria oficială” se rezumă să le numescă simplu „tumuli”, atribuindu-le aproape în exclusivitate un rol funerar.

Puţini sunt cei care ştiu că asemenea structuri ciudate, de formă conică, ce seamănă mai mult cu nişte formaţiuni piramidale distruse de vreme se află şi pe raza judeţului nostru. Astfel, arheologii au descoperit lângă Hodod câteva structuri ciudate pe care le-au botezat tumuli. O structură tumulară a fost descoperită şi la Medieşu Aurit (Dealul Acastăului), în apropierea căreia a fost identificată şi o cetate preistorică. De asemenea, la intrarea în Pir există un tumul „uriaş”, cu înălţimea de 10 metri dar şi alte câteva formaţiuni mai mici. Apoi, tumulii de la Ghenci, Andrid şi Carei sunt alte structuri care îi pun pe gânduri pe specilişti. Spre surprinderea noastră, directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, dr. Liviu Marta ne-a declarat că pe raza judeţului Satu Mare au fost identificate sute de structuri tumulare, dintre care aproximativ 200 se găsesc în Valea Ierului, considerată ca fiind zona cu cea mai mare densitate în ceea ce priveşte aceste piramide ciudate.

Ce ascunde de fapt termenul de tumuli? Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, un tumul este o „movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălţau deasupra mormintelor”. Potrivit specialiştilor, formaţiunile tumulare sunt caracteristice pentru multe culturi antice din toată lumea, ele fiind ridicate din neolitic nu numai în scop funerar ci şi ca observator astronomic.

Ciudat este faptul că aceşti tumuli de pământ sau poate de piatră, deoarece nimeni, niciodată, nu s-a aplecat să studieze în mod serios aceste structuri, din judeţul nostru seamănă foarte mult cu piramidele de pământ descoperite în alte zone ale ţării.

Marta susţine că aceşti tumuli au fost ridicaţi în epoca bronzului şi aveau un rol funerar. „Un tumul asemănător cu cele de la Hodod a fost studiat în judeţul Maramureş. Acesta se află într-un sat, în Bicaz, aflat în vecinătatea comunei Hodod unde arheologii au descoperit un mormânt care se presupune că i-a aparţinut unei căpetenii de vază deoarece au găsit obiecte din os sculptate dar şi multe alte artefacte de valoare. Mormântul datează din perioada 1.100-1.000 î. Hr. Având în vedere că acesta se găseşte în apropierea comunei Hodod şi are aproximativ aceeaşi dimensiune şi aspect ca tumulii de la noi, presupunem că şi cele de la Hodod provin din aceeaşi perioadă istorică. Dar avem un tumul de dimensiuni mult mai mari la intrarea în Pir, care are 10 metri în înălţime. Acolo sunt şi câţiva tumuli mai mici. Unele structuri au fost arate şi s-au pierdut. Tumuli de dimensiuni mari sunt şi la Andrid şi Ghenci, dar şi în apropierea oraşului Carei. În urma fotografierilor efectuate din avion dar şi în urma studilor geomagnetice pe care le-am efectuat am descoperit sute de tumuli pe raza judeţului nostru, însă densitatea cea mai mare există în Valea Ierului unde au fost descoperite aproximativ 200 de asemenea structuri”, spune Liviu Marta.

Potrivit acestuia, studiul acestor tumuli este destul de greoaie dar urmează să se facă câteva sondări lângă Carei. „Aceşti tumuli aveau un rol funerar, acolo fiind îngropaţi căpeteniile, cavalerii şi persoanele de vază din cadrul comunităţilor de acum multe mii de ani. Tumulii aflaţi pe raza judeţului nostru aparţin mai multor populaţii. În primul rând, pe la 3.000 î. Hr. prin aceste zone au trecut aşa-numitele „populaţii de stepă” care construiau tumuli. Apoi, prin 1.500 î. Hr au venit populaţiile aparţinând epocii bronzului. Spre exemplu, la Medieşu Aurit am descoperit Dealul Acastăului, un tumul datat pentru această perioadă (1.500 î. Hr.). Interesant este faptul că la Medieş, în apropierea acelui tumul a fost descoperită şi o cetate preistorică”, ne-a dezvălui Marta.

Cert este faptul că studiul acestor structuri piramidale, care se află abia la început de drum, ne va dezvălui o serie de lucruri interesante legate de trecutul nostru şi ai civilizaţiilor care au trecut pe aceste pământuri cu multe milenii în urmă, culturi care ne-au lăsat moştenire misterul unor structuri ciudate dintre care cel puţin câteva au fost ridicate în perioada în care egiptenii şi-au construit renumitele lor piramide, aşezându-le ca pe nişte mărgele de-a lungul Văii Nilului.