O vastă reţea de galerii subterane ce străbate măruntaiele Carpaţilor leagă Munţii Retezat, de Bucegi, Ceahlău şi ajunge până în Munţii Oaşului din judeţul Satu Mare. Profesorul de fizică ieşean, Constatin Bursuc susţine că aceste tuneluri se află la o adâncime de câteva mii de metri sub pământ şi că ar avea forma unui cap de lup, simbolul dacilor.

Acesta spune că a pătruns nu odată în aceste tuneluri fiind însoţit de directorul tehnic de la Institutul de Inventică din Iaşi, prof. Traian Stănciulescu. Potrivit hărţilor întocmite de Constantin Bursuc, în masivul Godeanu, la vest de Mănăstirea Tismana s-ar găsi şi alte construcţii subpământene.

Constantin Bursuc susţine că este vorba despre tuneluri artificiale care au fost construite de fiinţe inteligente, însă în momentul de faţă nu se ştie cine şi cu ce scop le-a construit. Directorul tehnic al Institutului de Inventică din Iaşi a declarat pentru SĂTMĂREANUL că profesorul Bursuc a cartografiat doar o parte din aceste tuneluri iar intrările în această reţea de galerii subterane s-ar afla în diferite puncte ale ţării, cum ar fi Munţii Bucegi, Ceahlău iar o intrare se află şi lângă Suceava, locul în care acesta şi-a început cercetările. Traian Stănciulescu ne-a mai dezvăluit că în 2007 profesorul Bursuc a efectuat cercetări şi în Masivul Godeanu, la vest de Mănăstirea Tismana unde s-ar afla şi alte construcţii subpământene. „Din hărţile profesorului Bursuc reiese că aceste galerii sunt foarte întinse şi ajung până în nordul ţării, în Munţii Oaşului. Dacă există vreo intrare în aceste galerii şi în nordul României, mă refer aici la zona Oaşului, greu de spus. Dar presupun că da”, spune Traian Stănciulescu.

Nu se poate să nu amintim aici faptul că Munţii Oaşului ascund o serie de mistere. Spre exemplu, se spune că Mănăstirea de la Bixad ar fi fost construită pe locul unui fost altar aparţinând zeului suprem al dacilor, Zamolxis. Tot în aceste ţinuturi se află şi misteriosul Sfinx din Oaş. De altfel, unii cercetători susţin că, în afară de cel din Bucegi, în Carpaţi ar exista peste 200 de sfincşi. Care a fost rolul acestor forme răspândite în întregul lanţ carpatic? Greu de spus, însă în ultimii ani o serie de cercetători îşi îndreaptă atenţia spre studiul preistoriei acestor ţinuturi, respectiv a culturii şi civilizaţiei traco-dacice, scoţând la iveală o serie de artefacte a căror existenţă (cel puţin deocamdată) nu pot fi explicate de ştiinţa oficială. Revenind însă la galeriile subterane mai trebuie spus că despre existenţa acestora se vorbeşte tot mai mult în ultimii ani, fiind studiate şi de către cercetătorii străini.
Nu putem trece cu vederea nici faptul că tuneluri subterane, ale căror rol s-a pierdut în negura vremurilor au fost descoperite peste tot în lume nu doar în Carpaţii României. La un simplu studiu se observă că toate aceste locuri despre care vorbeşte profesorul Bursuc au constituit, cu mii de ani în urmă, o importanţă deosebită din punct de vedere spiritual. Sunt şi voci care susţin că misterioasele tuneluri din adâncurile României fac parte dintr-o vastă reţea de galerii subterane ce împânzesc întreaga planetă.

Cele susţinute de Constantin Bursuc ar trebui luate în seamă mai ales că este vorba despre un fost profesor de fizică cu o deosebită reputaţie în lumea ştiinţifică. Profesorul ieşean este posesorul unor brevete de invenţie, dintre care amintim motorul reactiv cu plasmă turbionară, folosită cu succes în construcţia rachetelor.