Ştiaţi că …

Crucea-paleocrestina-de-la-Cuta
La jumătatea distanţei dintre Cuţa şi Soconzel, în vârful unui deal, cu mai bine de trei veacuri în urmă exista o veche mănăstire? Lăcaşul de cult a fost demolat la sfârşitul secolului al XVIII-lea, însă locul continuă să fie numit de către oamenii locului … „Dealul Mănăstirii”.

Nu s-au păstrat acte din care să rezulte anul construcţiei acestei mănăstiri. Cu toate acestea se pare că lăcaşul de cult a fost ridicat de către familia Drăgoşeştilor de a căror domenii aparţinea, în veacurile XV şi XVI, şi satul Cuţa. La acest aspect face referire şi Puşcariu în cartea editată în anul 1892, intitulată „Date istorice privitoare la familiile nobile române”.

Potrivit unor cercetători, având în vedere amplasarea mănăstirii, aceasta îndeplinea şi un rol strategic în apărarea domeniului şi satelor din împrejurimi. Drumul care urcă din mijlocul satului Soconzel spre locul vechii mănăstiri s-a păstrat în vorbirea locuitorilor sub numele de „Drumul Mănăstirii” iar cel din mijlocul satului Cuţa, ce urcă spre locul mănăstirii, „Drumul Bisericii”. Unii istorici ai bisericii consideră că această mănăstire avea preoţi şi doi-trei călugări. Mai mult decât atât, în cadrul acestui lăcaş ar fi existat chiar şi o şcoală pentru preoţi precum şi o şcoală de pictură pe lemn condusă de călugări.

Despre existenţa acestei mănăstiri aminteşte în lucrarea sa „Un izvor necunoscut” şi Ovidiu Ghitta. Din lucrarea menţionată anterior reiese că, potrivit conscripţiilor din 1734, la Cuţa a existat o mănăstire de rit grec. Existenţa acestui lăcaş este menţionată şi în lucrarea „Dicţionarul Mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş” carte apărută în 2000 sub coordonarea lui Adrian Andrei Rusu.

În 1776, mănăstirea de la Cuţa a fost demolată. Locuitorii celor două sate, Cuţa şi Soconzel, şi-au construit biserici separate. Obiectele de cult şi materialele de construcţie au fost împărţite în mod egal între cele două sate.

De-a lungul anilor, în ţărâna de pe „Dealul Mănăstirii” au fost descoperite diferite vestigii cum ar fi o statuetă de lut, considerată ca reprezentând o zeiţă păgână, monede romane, vârfuri de lance, etc. Tema vechii mănăstiri din Cuţa a revenit în atenţia specialiştilor când, în vara anului trecut, pe locul vechiului lăcaş, în urma urma unor lucrări a fost descoperit un obiect în formă de cruce, considerat de arheologi ca fiind un artefact paleocreştin.

Câte mistere mai ascunde „Dealul Mănăstirii” de la Cuţa? Rămăne ca în anii care vin, istoricii să dea la o parte vălul ce ascunde secretele ce împresoară vechiul lăcaş de cult din „Ţara Codrului”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.