Ieşirile lui Băsescu = acoperirea a două subiecte grele şi pregătirea diversiunii post 9 decembrie

Două evenimente de presă au acaparat luni „prima pagină” din media. Este vorba, în ordine cronologică, de condamnările „live” din fotbalul românesc – o premieră prin amploarea lor în ultimii 45 de ani – şi de declaraţia/conferinţa de presă susţinută de Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Întotdeauna când apar intempestiv astfel de evenimente care urmează să facă agenda zilei, automat se naşte o întrebare: oare ce alte subiecte trebuie acoperite din punct de vedere mediatic? Şi pentru ziua de luni, dar şi următoarele, răspunsul a venit repede: raportul corpului de control al prim-ministrului primind marile nereguli de la CNADNR şi raportul DG Regio în care guvernul Boc, cu precădere MDRT, este acuzat de fraude privind absorbţia a 505 milioane de euro din fonduri europene.

Da, sunt două subiecte extrem de fierbinţi, care în acest moment sunt doar la stadiul de raport. Dar urmează şi „tragerile la răpundere” şi nu este deloc exclus să se ajungă şi în zona penalului, iar printre „protagonişti” să se afle Elena Udrea, alte mărimi din PDL, precum şi clientela politică a acestui partid. Ei bine, aceste două subiecte trebuiau acoperite cu orice preţ. Pentru că sunt extrem de grave. Pentru că se referă la imensa risipă a banului public pentru clientela politică a PDL (cazul „CNADNR) şi pentru că se referă la fraudarea fondurilor europene (raportul DG Regio).

Despre Raportul „CNADNR” s-a aflat sâmbătă, dintr-un amplu comunicat apărut pe site-ul Guvernului, şi era logic ca începând de luni să fie întors pe toate feţele. În ceea ce priveşte raportul DG Regio, s-au aflat ceva amănunte, doar declarativ, duminică, deci tot începând de luni ar fi urmat să devină „ subiect fierbinte”. Surpriză însă, exact în miezul zilei de luni, la ora 12.05, se află că Traian Băsescu solicită Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să reia procedura (aprobarea cererilor DNA) în cazurile Borbely şi Victor Paul Dobre cu ocazia discutării cazului „Trăşculescu”. Solicitarea lui Traian Băsescu a fost una 100% neconstituţională. Nici dacă am fi fost nu republică prezidenţială, ci mama republicilor prezidenţiale, Traian Băsescu nu ar fi putut să ceară aşa ceva Parlamentului. Pentru simplul motiv că o astfel de cerere o poate face doar procurorul general al României.

De ce a recurs Traian Băsescu la o cerere neconstituţională este simplu de explicat. Ştia că solicitarea sa va fi respinsă. Ceea ce s-a şi întâmplat. (Aici trebuie subliniată şi uriaşa gafă a majorităţii USL din Biroul Permanent al Camerei şi ulterior a majorităţii USL din Comisia juridică: cererea lui Traian Băsescu nici măcar nu trebuia discutată. Pentru că era un subiect de nediscutat şi neconstituţional. Punct.) Respingerea – prin vot – în Comisia juridică a cererii lui Traian Băsescu i-a dat acestuia prilejul să anunţe susţinerea unei declaraţii de presă pentru ora 18.30. Anunţul a venit în jurul orei 17.00 şi astfel întreaga media a fost conectată la subiectul „ce va spune Traian Băsescu”. Între timp au apărut – în jurul orei 16.00 – şi condamnările „bombă” din fotbal (de regulă pronunţările în dosare aşa-zis „grele” suferă trei sau patru amânări; acum sentinţele s-au anunţat doar după o singură amânare), aşa că adevăratele şi gravele subiecte care puteau intra în dezbaterile media, cele două rapoarte mai sus amintite, au ieşit din schemă.

Discursul lui Traian Băsescu de luni a avut, în mare, teme scoase de la naftalină din perioada stagiului din „garaj” – „reducerea atribuţiunilor Curţii Constituţionale”, „demiterea fără motiv a Avocatului Poporului”, „suspendarea preşedintelui României”, „încercarea de a modifica listele electorale după consumarea referendumului”, „cazurile Dobre şi Borbely”, „amânarea deciziei de intrare în Spaţiul Schengen”, „controlul asupra justiţiei” etc. Ca şi atunci şi acum toate acestea au fost spuse în scopul de a manipula. Un exemplu elocvent: „A câştigat vreun român vreun leu din revocarea Avocatului Poporului? A câştigat vreun român vreun leu din reducerea atribuţiunilor Curţii Constituţionale? A câştigat vreun român vreun leu din suspendarea preşedintelui? Nu, toate acestea au fost făcute pentru politicieni, pentru ca ei să ajungă la controlul asupra justiţiei”. A lipsit doar tema loviturii de stat, înlocuită însă cu „atacurile mafiote” la adresa CCR şi CSM ale unor „politicieni” alături de unii „oameni de afaceri deţinători de trusturi media cu dosare penale”.

Totuşi, Traian Băsescu a avut şi două ţinte precise: anunţul (spus oarecum voalat) că se va implica în campania electorală – „Am văzut pe un raport al Active Watch că sunt cel mai mediatizat politician, bineînţeles negativ, în condiţiile în care nu vorbesc de atâtea luni. Probabil că alţii ţin ca eu să fiu prezent în campanie. Îşi asumă riscul să mă oblige să mă apăr, dacă nu vor înceta campania parlamentară făcută pe seama preşedintelui care nu candidează”.

A doua ţintă a lui Traian Băsescu, „expusă” prin acuzaţii aberante (şi jignitoare la adresa electoratului) privind o fraudă uriaşă la referendun, peste 3 milioane de voturi fraudate, este una care de fapt vizează o potenţială contestare a votului din 9 decembrie în cazul unui rezultat „strâns”, adică cu un USL puţin peste 50%. Indicaţiile date procurorilor de a continua investigaţiile sunt doar în aparenţă valabile pentru votul din 29 iulie, ele sunt „cu bătaie” pentru 9 decembrie.

A doua ieşire a preşedintelui, cea de marţi, a reconfirmat cele două ţinte. Prima chiar mai repede decât ne aşteptam. Pentru că în declaraţia de presă de marţi l-a atacat dur pe Crin Antonescu. Şi parlamentul. Şi când spui acum „parlament”, toată lumea ştie că deciziile sunt luate acum de majoritatea USL, deci când Băsescu atacă parlamentul, el atacă de fapt USL. Deci campanie electorală 100%. Discursul de marţi a finalizat – explicativ – şi cea de a doua ţintă. Şi chiar ne-a dezvăluit şi ceva în plus. Mai precis planul B pentru perioada de după alegeri. Un scor de peste 57% pentru USL va face totuşi inoperabilă contestarea rezultatelor. Iar planul B este unul subtil. „Statul de drept” va fi declarat de Băsescu în pericol – găseşte el elemente ca să manipuleze în faţa micilor ecrane -, vor interveni şi oficiali europeni gen Barroso, Reding ş.a. care îi vor ţine isonul şi toţi vor decreta că Ponta nu poate deveni prim-ministru, eventual că nici USL nu este calificată să se afle singură la guvernare.

P.S.

Scandalul „Trăşculescu” nu intră nici în categoria subiectelor ce trebuie acoperite, nici în cadrul evenimentelor care au menirea să ecraneze un subiect real şi grav. Trăşculescu este un „pion” sacrificat deliberat, pentru a da posibilitatea apariţiei unor dosare „grele” (unele chiar „fabricate”) din „cealaltă” tabără. Şi pentru a demonstra că „instituţiile statului” (adică acelea controlate de Traian Băsescu) sunt „echidistante”. Faptul că flagrantul nu a fost un flagrant, ci doar un simulacru, faptul că liderii PDL declarau luni încă de la prima oră că-i vor vota ridicarea imunităţii deşi nu o ceruse nimeni reprezintă semnele de întrebare ale unui caz dubios. Că Trăşculescu a făcut parte din „sistem” şi că a procedat aidoma altor mulţi PDL-işti atunci când „partidul-stat” s-a aflat la putere este altă poveste. Mai mult decât ciudat este comportamentul DNA. De ce nu a cerut de luni aprobarea pentru arestare preventivă când a avut deputaţii la serviciu? Mai ales că DNA era obligată de lege să o facă „urgent”, adică imediat după percheziţie. Adică de sâmbătă chiar. Cererea DNA a venit doar marţi. Ceva ne spune că bâlbele DNA au fost intenţionate.

http://www.cotidianul.ro/iesirile-lui-basescu-acoperirea-a-doua-subiecte-grele-si-pregatirea-diversiunii-post-9-decembrie-199646/

Un Comentariu la "Ieşirile lui Băsescu = acoperirea a două subiecte grele şi pregătirea diversiunii post 9 decembrie"

    Leave a Reply

    Your email address will not be published.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.