Cum se umflă Parlamentul de la Bucureşti

Alegerile din 9 decembrie ar putea avea ca efect creşterea numărului de senatori şi deputaţi de la 469 la peste 500. Românii au votat, în 2009, în cadrul unui referendum, pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Cu toate acestea, după alegerile din 9 decembrie, numărul senatorilor şi deputaţilor ar putea ajunge la 520, faţă de 469 în prezent. Estimarea apare în simulările realizate de partide care au luat drept reper rezultatele de la alegerile locale. Comentatorii independenţi avansează cifre chiar mai mari.

„Calcule estimative şi simulările efectuate de echipa mea de cadre didactice atestă faptul că este posibil ca numărul parlamentarilor în noua legislatură să ajungă la peste 550″, susţine Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP). O altă simulare, aparţinând Agenţiei de Rating Politic, arată că vom avea, faţă de actualul Legislativ, în plus de 77 de mandate. Cum se poate întâmpla acest lucru? Legea în vigoare, votată în 2008, amestecă principiile uninominalului cu cele ale proporţionalităţii.

Potrivit acestui act normativ, în prima fază, intră direct în Parlament candidaţii care obţin peste 50% din voturi, în colegiile lor. În acelaşi timp, fiecare partid are dreptul la un număr de locuri direct proporţional cu voturile obţinute.

Aceste locuri sunt atribuite în faza a doua printr-un sistem complicat de redistribuire. Dacă un partid ia peste 50% în toate colegiile dintr-un judeţ, sau în mai multe colegii decât îi revin proporţional, legea prevede atribuirea unor locuri suplimentare şi unor candidaţi ai altor partide, prin redistribuire.

Lacune legislative

În 2008 a existat un singur astfel de caz, în judeţul Arad. BEJ Arad a stabilit că din cele şapte mandate de deputat, PDL are dreptul la patru, iar PSD, PNL şi UDMR la câte unul. PDL a câştigat cinci colegii cu peste 50%, ceea ce a avut ca efect „inventarea” unui mandat pentru UDMR.

La vremea respectivă însă, niciun partid nu avea peste 35% şi aşa se explică faptul că articolul din lege privind suplimentarea locurilor nu s-a aplicat mai des. În schimb, la momentul respectiv, multe mandate au fost câştigate de candidaţi care s-au clasat pe locurile doi sau trei.

Chiar dacă în prezent este în vigoare aceeaşi lege din 2008, situaţia politică s-a schimbat radical. USL a obţinut peste 50% la nivel naţional alegerile locale, iar în multe judeţe chiar a ajuns la 60%. Mai mult, există cazuri în care votul este distribuit uniform, USL depăşind 50% în toate colegiile din judeţul respectiv.
În plus, USL ar obţine 57% din voturi la alegerile parlamentare, potrivit celui mai recent sondaj de opinie IMAS.

Dacă trendul se va menţine până la alegerile parlamentare, USL va câştiga un număr mare de mandate cu peste 50%, în special în judeţele din Muntenia şi Moldova. Acest fapt ar avea ca efect „inventarea” unor mandate pentru PDL sau PPDD.

Cum s-a ajuns aici

Legea actuală a fost votată în 2008, în urma negocierilor dintre PSD şi PNL. În primăvara acestui an, comisia de cod electoral, condusă de Sulfina Barbu (PDL), a optat pentru un sistem mixt uninominal plus liste. La schimbarea majorităţii parlamentare, USL a adoptat o nouă lege a votului uninominal „pur” potrivit căreia în Parlament ar fi intrat doar câştigătorii colegiilor, fără redistribuire şi fără suplimentarea mandatelor.

Legea a fost contestată de PDL la Curtea Constituţională şi a fost declarată neconstituţională. CCR a stabilit, în 30 iunie, că România trebuie să aibă 300 de parlamentari, pe baza referendumului din 2009, dar şi că legislaţia electorală nu poate fi modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Liderii politici dau vina pe adversarii lor pentru situaţia creată. „Nu o să înţeleg de ce PDL s-a opus ideii de a schimba această lege greşită”, afirmă premierul Victor Ponta. „Responsabilitatea aparţine în întregime USL”, afirmă Sulfina Barbu.

Studii de caz

Dolj: trei mandate suplimentare

La alegerile locale, USL a obţinut 62% din voturi, UNPR – 15%, PDL – 11, iar PPDD – 5%. Acum, USL a înglobat UNPR şi are şanse să obţină, în sistem proporţional, şapte din cele zece locuri de deputaţi. Potrivit aceluiaşi sistem, PDL ar avea dreptul la două, iar PPDD la unul.

USL are mari şanse să câştige cu peste 50% toate cele zece colegii pentru Camera Deputaţilor. Şi aceasta pentru că nu există nicio zonă a judeţului care să nu fie dominată de USL. În acest caz, în Dolj vor exista trei mandate suplimentare pentru Camera Deputaţilor.

Pe acelaşi model, calculele electorale ar putea impune alocarea de unu sau două mandate suplimentare faţă de cele cinci existente în prezent. În funcţie de rezultatul obţinut, USL ar putea avea dreptul la trei mandate sau patru, dar va câştiga cinci cu peste 50%.

Teleormanul contribuie la zestrea de parlamentari

La alegerile locale, USL a obţinut 66%, PPDD – 12%, iar PDL – 11%. Dacă trendul se va păstra şi la scrutinul parlamentar, USL ar putea avea dreptul, pe sistemul proporţional, la patru mandate din cele şase pentru Camera Deputaţilor. PDL şi PPDD ar avea, şi ele, dreptul la câte un mandat.

USL are mari şanse să câştige peste 50% în toate cele şase colegii din judeţ. În acest caz, judeţului Teleorman îi vor fi atribuite două mandate suplimentare, unul pentru PDL şi altul pentru PPDD.

Situaţia se va repeta şi la Senat, Cameră în care din Teleorman ar urma să meargă, teoretic, trei parlamentari. Pe sistemul proporţional, USL ar avea dreptul la două mandate, iar PDL şi PPDD şi l-ar disputa pe cele de-al treilea. Dacă USL câştigă trei colegii din prima, judeţul va primi un loc suplimentar pentru Senat.

Vaslui: judeţ roşu, cu rezerve portocalii

Judeţul Vaslui are în prezent alocate şapte mandate de deputat. La alegerile locale, USL a obţinut 63% din voturi, PDL – 14%, iar PPDD – 11%. Repartizarea proporţională a locurilor va atribui cinci mandate USL, un mandat PDL şi un mandat PPDD. Totuşi, USL va câştiga, prin vot majoritar, toate cele şapte colegii. Din acest motiv, judeţul va primi încă două mandate pentru Camera Deputaţilor, unul pentru PDL şi altul pentru PPDD. La fel se va întâmpla în cazul Senatului, unde judeţul Vaslui are, în principiu, trei mandate. Pe baza reprezentării proporţionale, USL ar putea obţine două mandate, iar PDL şi PPDD se vor bate pentru al treilea. Cel mai probabil, USL va obţine, din prima fază, toate cele trei colegii. În acest caz, judeţul Vaslui va avea încă un senator din partea PDL sau PPDD.

2008: Un mandat în plus pentru UDMR

În 2008, pentru deputatul UDMR Petru Farago s-a inventat un mandat special, în judeţul Arad. Pe baza rezultatelor obţinut de fiecare partid în judeţ, BEJ Arad a stabilit că din cele şapte mandate de deputat, PDL are dreptul la patru, iar PSD, PNL şi UDMR la câte unul. PDL a câştigat cinci colegii cu peste 50%, iar PSD şi PNL au luat celelalte două colegii. Reprezentarea UDMR a fost asigurată prin apariţia unui nou mandat de deputat pentru UDMR. În acest fel, colegiul respectiv este reprezentat în Parlament de doi deputaţi: cel care a câştigat plus Petru Farago.

adevarul.ro

Un Comentariu la "Cum se umflă Parlamentul de la Bucureşti"

    Leave a Reply

    Your email address will not be published.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.