Spectacolul organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor de Ziua României şi anunţat cu surle şi trâmbiţe drept un mega-hiper-super concert folcloric, s-a dovedit a fi, încă din primele minute, o mega-hiper-super fâsâială. Prezentat de doi indivizi penibili şi lălăit preţ de mai bine de 4 ore, spre disperarea spectatorilor care au făcut ţurţuri la nas, spectacolul a fost dovada clară că ambiţiile inutile pot să dea chix în mod lamentabil. Ne întrebăm dacă măcar acum, după ce s-a convins că întinzând prea mult un elastic există riscul inversării ţintei ( peste mâini, nu în frunte!), dom’ prefect a înţeles în sfârşit că, în locul terapiei cu frig şi dârdăială împopoţonată cu pretextul românismului, n-ar fi fost mai potrivite şi chiar necesare, o horă a unirii cum scrie la carte, o sarma-două şi un pahar cu vin fiert, oferite de-a moaca?! Luaţi notiţe şi poate la anu’ o facem lată, mai ştii?