Avem potenţial geotermal, dar ne lipsesc banii

Identificarea potenţialului geotermal la nivelul judeţelor Satu Mare şi Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria) dar şi utilizarea acestor resurse naturale pentru a le transforma în alte surse de energie a fost principala temă a conferinţei de astăzi, 27 octombrie, organizată la Pensiunea Tölgyes din Ungaria. Proiectul a cărei conferinţă finală a avut loc astăzi, este derulat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Satu Mare în colaborare cu omologii lor din Szabolcs-Szatmár-Bereg şi este finanţat în cadrul Programul de Coopperare Teritorială Ungaria – România.

Întâlnirea a făcut parte din cadrul unei serii de workshopuri oganizate atât la Satu Mare cât şi în Ungaria. Conferinţa de astăzi a avut menirea de a prezenta rezultatele la care s-au ajuns în urma studiilor geologice şi de teren efectuate de geologi şi specialişti din domeniul energetic în ceea ce priveşte zonele cu un potenţial geotermal adecvat urmând ca să se aştepte reacţia investitorilor. Delegaţia sătmăreană a fost alcătuită din directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Satu Mare, Daniela Culic, consilierul juridic al instituţiei, Alin Bucureştean, Szilágyi Zoltán (fermier), Pándi Zsolt din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), evaluatorii de mediu Sorin Panaite şi Vasile Şerban respectiv primarul din Beltiug, Emeric Pleth.

Despre importanţa energiei geotermale

În deschiderea conferinţei preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Szabolcs-Szatmár-Bereg, Pekó László, a accentuat importanţa studiilor efectuate în cadrul proiectului reuşind ca în cele din urmă să se vină cu o vedere de ansamblu asupra structurii geologice a solului celor două judeţe dar şi a zonelor care “merită să fie exploatate de către investitori. Trebuie să găsim soluţii pentru a combina resursele de energie geotermală cu cele tradiţionale. Noi ne-am făcut treaba. Totul e pus pe hârtie acum nu avem decât să aşteptăm implicarea investitorilor”. Partenerii acestui proiect au lucrat împreună cu experţi în domeniu pentru întocmirea unei baze de date a energiei geotermale. Beneficiarii finali ai acestor studii vor fi locuitorii din cele două judeţe învecinate, datorită posibilităţilor de investiţie în energia regenerabilă geotermală, ce poate fi folosită pentru producerea de energie şi căldură.

Exploatarea energiei geotermale necesită costuri mari

Directorul Institutului de Management al Mediului din cadrul Universităţii din Miskolc a făcut apoi o scurtă trecere în revistă a resurselor geotermale a celor două judeţe fără să ascundă însă faptul că “deşi ideea este foarte bună necesită resurse financiare considerabile. Lucrările de foraj costă foarte mult ceea ce în mare parte îi sperie pe investitori. Dacă în unele locuri găsim apă termală la 30 de grade Celsius la o adâncime de 400-500 de metri în alte locuri, nu găsim nici la 900 de metri deşi la adâncimea de 900-1.000 metri ar trebui să găsim apă având temperatura de 80-90 grade Celsius. Cu toate acestea vorbim de zone care prezintă un potenţial economic extraordinar. Vorbesc aici atât de domeniul balnear cât şi de cel turistic”. Potrivit interlocutorului “resursele de combustibili solizi şi lichizi sunt tot mai puţine astfel că se va ajunge la utilizarea altor resurse de energie, iar cea geotermală se … dă de la sine”.
Tehnologia necesară pentru exploatarea acestor ape necesită însă investiţii mari. Studiile de fezabilitate, lucrările de forare, instalarea pompelor de căldură geotermală şi tot procedeul tehnologic presupune investiţii considerabile ceea ce face ca idea utilizării apelor geotermale ca surse alternative de energie să nu fie foarte populare în rândul investitorilor. “Există o marjă de risc de 10-15% în sensul că se încep lucrările de forare şi nu se găseşte nimic”, spune dr. Kovács Balázs.

Alte surse de energie alternativă

Un alt subiect dezbătut în cadrul conferinţei de astăzi a fost şi cel legat de utilizarea masei vegetale ca sursă alternativă de energie. Deşi tehnologia este folosite în multe ţări occidentale “investiţia nu se pretează în cazul localităţilor mici. De exemplu, pentru a obţine 5 GW care să încălzească 2.000 de locuinţe, sunt necesare cultivarea a 4.200-4.500 de hectare. Însă, în bună parte localităţile mici nu dispun de aceste suprafeţe. Cu toate că este vorba despre deşeuri vegetale, trebuie ştiut că nu orice plante dezvoltă puterea energetică necesară încălzirii locuinţelor, spre exemplu. Aici vorbim în special de materialul lemnos, ceea ce nu este la îndemâna oricărei localităţi. Iar în cazul dirijări acestei energii calorice spre zone aflate la distanţe mai mari, ne confruntăm cu problematica pierderilor pe traseu”, spun specialiştii maghiari.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.