“Fenomenul Tărtăria” la un pas de sătmăreni

Lume multă, forfotă, feţe curioase, şuşoteli dar şi emoţiile inerente unui eveniment ce are menirea să schimbe cursul istoriei acestui colţ de lume. Dintr-un moment în altul am sărit câteva mii de ani în urmă. Şi nu puţini. Să tot fie vreo 7 – 8000 de primăveri, susţin specialiştii.

Despre ce este vorba? Copiile a celor trei tăbliţe de lut de la Tărtăria au ajuns şi la Muzeul Judeţean din Satu Mare. Expuse cu alte 220 de piese au menirea de a încropii o imagine cât mai veridică asupra unei epoci istorice greu de imaginat de minţile noastre moderne.

Neoliticul, despre care am citit doar pasaje răsfirate în manualele de istorie “a venit” să-şi dezvălue frumuseţea, arta, credinţa şi nu în ultimul rând, secretele, în faţa noastră, a sătmărenilor.

Şi vor sta o lună de zile, ne asigură organizatorii acestei expoziţii. Ce au adus (şi aduc) nou aceste tăbliţe ce conţin semne a căror vechime se pierde undeva în zorii istoriei? De ce, evenimentul de la Satu Mare este atât de important, nu numai pentru noi, oamenii de rând, ci şi pentru specialişti? Pentru a înţelege importanţa momentului, trebuie să pătrundem în lumea lui Nicolae Vlassa, arheologul care le-a descoperit cu cinci decenii în urmă, la Tărtăria, o localitate din judeţul Alba. Tăbliţele au stârnit, din primele momente discuţii contradictorii. Chiar datarea acestora a ridicat o serie de probleme, a căror valuri nici astăzi nu par a se liniştii. Nu atât tăbliţele în sine sunt cele care, nu odată, au băgat vrajba între arheologi. Ci semnele pe care le conţin sunt cele care incită şi astăţi spiritele. Motivul? Semnele, susţin unii, aparţin unei scrieri extrem de vechi, de dinaintea scrierii sumeriene care, era considerată (şi mai este, şi în zilele noastre) cea mai veche scriere din lume.

Specialiştii i-au dat şi un nume, “scrierea dunăreană”. Iar ca datare cronologică, îl situează undeva cu cel puţin un mileniu şi jumătate înainte de apariţia primelor scrieri sumeriene. Mai mult decât atât, specialiştii susţin că “scrierea dunărenă”, stă la baza celorlalte scrieri europene şi … nu numai.

La vernisajul de astăzi, au fost prezenţi şi doi reputaţi specialişti ai neoliticului românesc, şi anume, profesorii clujeni, Gheorghe Lazarovici şi Zoia Maxim. În luarea de cuvânt, directorul Muzeului Judeţean, a punctat importanţa evenimentului, care, este unic în sinea sa, atât prin prezenţa tăbliţelor cât şi prin cel al unor specialişti de renume internaţional la Satu Mare.

A urmat apoi o prezentare a “fenomenului Tărtăria” dar şi a perioadei eneolitice, susţinut în sala de şedinţe a instituţiei de profesorul Gheorghe Lazarovici. În ceea ce priveşte “Povestea de la Tărtăria”, vom reveni, deoarece “legenda” trebuie, şi merită depănată aşa cum se cuvine, având în vedere importanţa istorică şi culturală pe care o comportă.

Cei interesaţi de sutele de piese expuse de muzeografi, nu au decât să treacă pragul Muzeului Judeţean, pentru a le vedea în toată splendoarea lor. Merită! Şi cum totul se plăteşte, trebuie ştiut că, preţul unui bilet este de 5 lei pentru adulţi, 3 lei pentru copii şi 2 lei pentru grupurile organizate. Însă grăbiţi-vă că, “visul Tărtăria” va lua drumul Clujului la începutul lunii martie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.