Sunt naivi, creduli, visători, şi cine ştie în câte alte feluri am putea să-i mai caracterizăm. Pe de o parte e vorba despre goana nebună după bani, după înavuţire, după visele “străineze”. Însă traficul de fiinţe umane e un fenomen cât se poate de real. Şi nu e vorba doar de tinere ci şi de bărbaţi ori femei, care ajung să fie exploataţi prin muncă pe vreuna din coclaurile Europei. Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) Satu Mare, împreună cu partenerii săi: Asociaţia “Segitő kéz” 2003 din Ungaria şi Asociaţia Malteză din Berehovo, Ucraina, derulează un proiect ce are menirea de a încropii un front comun, transfrontalier, împotriva traficului de fiinţe umane. Nu e uşor, şi … nu va fi uşor nici în viitor, mai ales că este vorba despre organizaţii bine puse la punct, de persoane (traficanţii) cu influenţă, bani şi relaţii. Prezentarea proiectului ce se desfăşoară începând de la idele lui decembrie anul trecut, şi se va termina cu un an mai târziu, a fost făcută de managerul programului de cooperare, Olimpia Neagu, în cadrul unei conferinţe de presă. Regiunea de vest a ţării, care cuprinde judeţele: Satu Mare, Maramureş, Bihor, Timiş, Cluj şi Bistriţa Năsăud, “contribuie” cu 20% la bunul mers al acestei afaceri. Acesta este şi motivul pentrru care s-au pus bazele Serviciului de combatere a traficului de persoane la Oradea. Potrivit şefului acestui serviciu, cms. şef Gheorghe Şipoş, 54 % dintre victimele traficului de persoane sunt exploataţi prin muncă, comparativ cu anii anteriori când, persoanele traficate au fost silite să se prostitueze.

Potrivit cms. Gheorghe Şipoş, nu se cunoaşte însă numărul real de cazuri, deoarece mai sunt persoane care refuză să depună reclamaţii sau chiar dacă au reclamat, îşi retrag în cele din urmă plângerea. “A fost un caz în care, un bărbat plecat la muncă în Cehia a fost ameniţat de patronii de acolo că dacă nu munceşte iî vor tăia degetele. În alte cazuri, sunt ameninţate famiile victimelor. Oricum, este vorba despre oameni cu mulţi bani şi influenţă”, a precizat Gheorghe Şipoş.

Interlocutorul mai spune că anul trecut, au fost înregistrate 121 de cazuri la nivelul serviciului regional din Bihor. De multe ori însă, de vină sunt chiar victimele, care consimt nu odată “să presteze” anumite servicii. Mai ales că, spune comisarul Şipoş, sunt ţări în care prostituţia, de exemplu nu este ilegală. Astfel că, e greu de ţinut o evidenţă a persoanelor. Alţii însă, se pare că “pun botul” la tot felul de promisiuni referitoare la munci bine plătite. “Când ajung în ţara de destinaţie, li se i-au actele şi pe deasupra, mai sunt şi ameninţaţi cu bătaia sau moartea dacă nu ascultă de indicaţiile şefului. Traficanţii sunt foarte buni psihologi, aşa că nu e de mirare că mulţi cad în plasa lor”, a mai ţinut să precizeze Gheorghe Şipoş. Potrivit acestuia, o metodă modernă de racolare este şi pe Internet. De altfel, scopul proiectului transfrontalier derulat în această perioadă are şi scopul de a sensibiliza populaţia asupra pericolului cei aşteaptă dacă dau crezare la tot soiul de “personaje”.

B.B.