Judeţul Satu Mare stă “beton” la absorbţia fondurilor europene

În urmă cu puţin timp – mai exact în data de 7 august, în timp ce se prefăcea că are “trebi” importante prin Iaşi – minusculul premier Emil Boc se agita de ochii lumii şi se zbârlea nevoie mare pe motiv că nu este mulţumit de modul în care sunt atrase fondurile europene. Şeful Executivului a apreciat că orice zi de întârziere, de absorbţie şi de implementare a fondurilor europene poate afecta România şi chiar că ţara noastră riscă să nu absoarbă toţi banii pe care îi are la dispoziţie de la Uniunea Europeană. Respectiva “răţoire” la “responsabilii” cu absorbţia cash-ului de la UE şi cu implementarea grabnică a proiectelor cu finanţare europeană fusese devansată, cu o săptmână înainte, de o videoconferinţă cu toţi prefecţii în care acelaşi personaj guvernamental dorea o situaţie clară pe judeţe, regiuni, căprării şi birouri în legătură cu starea reală a absorbţiei fondurilor europene.

Avem contracte, n-avem intârzieri

Într-o anume privinţă (care are legătură directă cu introducerea de mai sus), judeţul Satu Mare are noroc. Pentru că de monitorizarea evoluţiei proiectelor cu finanţare europeană se ocupă chiar cineva care se pricepe cu adevărat la tot ce înseamnă fondul problemei şi chiţibuşurile aferente. Nu de alta, dar subprefectul Pataki Csaba – de el e vorba în propoziţie – a muncit la propriu timp de peste 10 ani cu proiecte europene pentru judeţul Satu Mare, fiind director executiv al Direcţiei Integrare Europeană şi dezvoltare Regională din Consiliul Judeţean. La Prefectură a ajuns după aia.
Potrivit celor declarate de subprefectul Pataki Csaba pentru Sătmăreanul.net, se poate trage concluzia că judeţul Satu Mare stă bine la capitolul “absorbţie a fondurilor europene” ( deci domnul prefect Radu Giurcă nu va fi urecheat pe tema asta de minusculul premier Emil Boc – n.r.). “În judeţ s-a mai întâmplat să existe ceva intârzieri în derularea unor proiecte cu finanţare UE, dar cea mai mare parte a acestor proiecte s-au deblocat. Autorităţile publice locale au încheiate 27 de contracte în cadrul programului numit  Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, există 84 de proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, plus 8 proiecte transfrontaliere şi altele pe creşterea capacităţii administrative si a competitivităţii. Practic, nici unul din proiectele în derulare nu are întârzieri care să ducă ulterior la o eventuală decalare a termenului prevăzut pentru finalizare. Dar există, totuşi, ceea ce aş numi “întârzieri fireşti” la unele proiecte transfrontaliere pe care le avem în comun împreună cu Ungaria pentru că în aceste cazuri e vorba de problemele de prefinanţare – aici intra automat în discuţie două bugete de stat plus cel al Uniunii Europene. Iar întârzierile pot fi şi de 6 luni”, a explicat subprefectul Pataki Csaba.

Încă puţin şi cheltuim 1 miliard de euro !

Cu tot respectul, dar din explicaţia profesionistă a subprefectului nu am priceput decât că există proiecte şi că nu sunt întârzieri grave. Aşa că ne-am încercat norocul cu o întrebare mai “deşteaptă” (credeam noi – ha !): “Dar de câţi bani e vorba în toate aceste proiecte ?” Ei bine, asta s-a numit aruncarea conştientă a gazului pe foc. Pentru că subprefectul a început să înşire fără să stea prea mult pe gânduri: “Pe fonduri de preaderare – că mai avem şi din alea – e vorba de 40 de milioane de euro. Iar la fondurile de post-aderare vorbim de mai multe axe prioritare, existând proiecte depuse de autorităţile publice locale pentru o valoare de 333,5 milioane de euro din care sunt deja în curs de finanţare proiecte de 90,6 milioane de euro. Pentru dezvoltarea rurală avem 27 de proiecte, find aprobate finanţări de 62,3 milioane de euro. Pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu sunt proiecte de aproximativ 222 milioane de euro. La toate acestea se adaugă peste 20 de contracte cu fonduri europene ale Consiliului Judeţean”, a detaliat Pataki.

Procedură grea pen’ că se crede că suntem corupţi

După ce am aflat ce gramezi impresionante de bani europeni stau sau circulă sau se transformă prin judeţul Satu Mare, evident că am mai încercat să găsim o întrebare încuietoare: “De ce sunt aşa de greoaie procedurile de accesare a fondurilor europene, că doar tocmai aceste dificultăţi ne pun în situaţia de a fi criticaţi că nu suntem în stare să facem proiecte şi că pierdem finanţări europene ?!” Răspunsul unei persoane care se ocupă de peste 10 de acest domeniu al proiectelor cu finanţare europeană, în cazul de faţă al Pataki Csaba, a fost dezarmant de simplu: “România are procedurile cele mai greoaie şi complicate dintre toate ţările europene. Există bine înrădăcinată la UE această superstiţie sau prejudecată conform căreia România este o ţară foarte coruptă, aşa că tocmai europenii au creat aceste circuite mai stricte şi mai greoaie pentru a se putea evidenţia cu exactitate circulaţia fiecărui eurocent.”

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.