Majoritatea celor care aud despre desfăşurarea unui seminar nici nu vor să audă mai multe amănunte. Pentru că noţiunea de “seminar” are o conotaţie seacă, tehnicistă, de întrunire mai degrabă birocratică. Totuşi, poate că oricine ar ciuli urechea dacă ar auzi ceva în legatură cu un seminar despre pălincă.
Cele doua noţiuni – “seminar” şi “pălincă” – nu sunt deloc născute pentru o alăturare neîndoielnică. Aşa ar crede oricine nu a participat ieri, la Atelierele Zetea de la Medieşu Aurit, la un seminar de specialitate care s-a vrut a fi mai degrabă un preambul la manifestarea mai de amploare numită “Festivalul prunelor”. Pentru că, prin tot ceea ce s-a spus, s-a povestit cu pasiune şi s-a expus cu real profesionalism, acest seminar a fost realmente încântător !
Deşi invitaţii fuseseră distribuite într-o mulţime de direcţii, la acest seminar au ajuns să participe până la urmă doar aproximativ 55-60 de persoane (directori şi şefi de la instituţii deconcentrate, oameni de afaceri, “pălincaroşi’ din Oaş şi zona Codrului cu zeci de ani de experienţă în spate şi prieteni ai gazdei, patronul liberal Silviu Zetea).
Cu o întârziere de aproximativ 45 de minute faţă de programare, Daniela Culic – directoarea CCIAS Satu Mare – a deschis seminarul pe ideea de bază că acest eveniment este organizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea comunităţilor bazată pe comoara Regiunii Szatmar, prunele”, HURO/0801/015, finanţat cu 20.000 de euro în cadrul Programului de Cooperare Teritorială Ungaria România 2007 – 2013. Obiectivul general oficial precizat în alocuţiunea dânsei a fost definit astfel: “este un proiect prin care se urmăreşte întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de graniţă, presupunând intensificarea colaborării comunităţilor locale şi a actorilor economici din zona de frontieră în scopul de a îmbunătăţi promovarea, chiar internaţională, a regiunii Satu Mare – Szatmár . Iar obiectivul specific este dezvoltarea diverselor activităţi distincte de cooperare în afaceri legate de turism, păstrarea şi promovarea tradiţiilor în ceea ce priveşte meştesugăritul, gastronomia specifică şi producerea de băuturi distilate – adică de sortimente de palincă.”
Despre nobleţea şi marketing-ul pălincii
După cuvântarea introductivă a directoarei Camerei de comerţ Satu Mare, cel care – prin costumaţia solemn-renascentistă şi prin pasiunea argumentaţiei – a acaparat întreaga atenţie a asistenţei a fost Kelemen Bela, preşedintele “Ordinului Cavalerilor Pălincii” din judeţul ungar Szabolcs-Szatmar-Bereg. Abil orator, el a început prin a face o comparaţie între pălincă şi whisky: “Whisky-ul scoţian este mult mai cunoscut deoarece are în spate o tradiţie de 150 de ani de reclamă şi marketing, iar această notorietate aduce producătorilor în jur de 50 de miliarde de euro anual !… Dar eu îndrăznesc, cu tot respectul, să afirm că o palincă adevarată şi curată şi frumos servită poate concura cu succes orice tip de băutură, de la whisky la vodca sau altele. Pălinca de calitate are un viitor luminos, dar numai în măsura în care vom îmbunătăţi mereu calitatea şi vom ajunge noi înşine pasionaţi de producerea acesteia. Şi nu ajunge, în zilele noastre, să ai un produs bun – trebuie să ai şi o strategie de marketing.”
Şi, mergând pe această idee, Kelemen Bela a expus succint istoria “Ordinului Cavalerilor Pălincii”. Acest “ordin cavaleresc” fiinţează din 2005, fiind constituit iniţial doar din câţiva “iniţiaţi” – “ceea ce nu înseamnă deloc că e vorba de beţivi, ci de persoane devotate regiunii în care trăiesc şi produsului tradiţional numit pălincă”, a subliniat vorbitorul. În prezent, “ordinul” numără numai 15 membri, în fiecare an fiind acceptată intrarea în “confrerie” a unei singure persoane care trebuie să aibă reale calităţi manageriale şi umane. “Până acum, avem doar o singură femeie în Ordinul Cavalerilor Pălincii, dar ea este profesor universitar în tehnologia fabricării pălincii – pentru că la noi în Ungaria avem şi disciplina asta”.
În continuare, Kelemen Bela a dezvoltat ideea conform căreia “există câteva posibilităţi esenţiale de promovare a pălincii: 1 ) – păstrarea unei calităţi superioare şi a purităţii pălincii, 2) – să învăţăm să bem pălincă în mod civilizat, adică în mod cultural şi 3) – promovarea continuă şi intensă a acestei băuturi tradiţionale. În acest sens, este foarte importantă colaborarea noastră, a ţărilor învecinate, cu scopul de a ajunge până acolo încât obiceiul degustării pălincii să devină o modă, să nu se jeneze nimeni să ceară palincă într-un restaurant de lux, în loc de whisky.”
Spre finalul pledoarei sale referitoare la “consumul cultural al pălincii”, Kelemen Bela a anunţat ca asociaţia din care face parte – Ordinul Cavalerilor Pălincii – intenţionează să realizeze împreuna cu partenerii români “un proiect de construire a unor locuri de socializare şi comunicare umană prin intermediul degustărilor de palincă, ceea ce înseamnă implicit o dezvoltare a turismului.”
Pălinca “nu mere” fără mâncărurile tradiţionale
În continuarea seminarului, Adela Dobrescu – restaurator la Muzeul Judeţean Satu Mare – şi Mara Lobonţ Puşcaş (antropolog în cadrul aceleiaşi instiţutii) au dezvoltat subiectul menţionat în subtitlul nostru. Au reuşit să vorbească cu atâta elocvenţă şi pasiune despre diferite tipuri de mâncăruri din categoria “BUCĂTĂRIA BUNICII” (având prunele ca materie primă, dar nu numai) încât toţi cei prezenţi au cunoscut o nevoie bruscă de a mânca, mai ales că expunerea doamnelor a fost însoţită de o mulţime de diapozitive ! Dar discursul lor a fost, în esenţă, profund cultural şi bine direcţionat: “tot ceea ce ţine de cultura noastră, inclusiv cea gastronomică, ţine de patrimoniul nostru, adică de ceea ce trebuie păstrat viu şi transmis intact mai departe tinerilor şi copiilor pentru că ne reprezintă ca oameni locuitori în această zonă” (Adela Dobrescu).
A fost prezentat, pe scurt, proiectul antropologic şi cultural la care au muncit timp de mai multe luni, colindând sate din judeţul Satu Mare şi regiunea ungară Szatmar-Bereg, proiect care urmează să se concretizeze în cel mai scurt timp posibil astfel: o revistă de civilizaţie şi cultură (intitulată “SAMCULT”), o carte despre bucătăria tradiţională adevarată (“de la mama ei”, cum ar veni), un film documentar despre producerea pâinii la cuptor şi o tabără de artă fotografică (pe tema artei gastronomice tradiţionale).
Pălinca începe de la călugari şi alchimişti
„Pălinca – istorie şi tradiţie în judeţul Satu Mare „ – acesta a fost titlul interesantei incursiuni în istoria pălincii facută de Felician Pop de la Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Satu Mare. “Putem spune că pălinca işi are începuturile în mănăstiri – călugării fiind binecunoscuţi pentru reţetele pe care le-au încercat şi creat de-a lungul timpurilor -, sau chiar de la alchimiştii care, în căutarea pietrei filosofale şi a aurului au încercat fel de fel de combinaţii şi fierberi. Însă, mai concret, credem că pălinca există pe aceste meleaguri cam din secolul al XVI-lea” – a spus Felician Pop. Vorbitorul a amintit faptul că un prim fragment din viitoarea carte dedicată istoriei pălincii a fost deja publicat în primul număr al revistei “POESIS INTERNAŢIONAL”. Cartea va avea prefaţa semnată de Silviu Zetea. “De fapt, datorită lui am aflat că termenul de “ţuică de prune” este un pleonasm – ţuica adevarată nu este decât de prune şi nu din alte fructe”, a dezvăluit vorbitorul.
La finalul seminarului, Daniel Lucian Chirulescu (director adjunct al Centrului Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Satu Mare – fostul SAPARD) a prezentat, succint, oportunităţile de finanţare a afacerilor prin Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală. El a amintit că se pot obţine investiţii de maximum 2 milioane de euro sau un sprijin nerambursabil din bani europeni de până la 800.000 de euro “pentru utilizarea potenţialului uman şi material din sate şi comune”.
Directoarea CCIA Satu Mare, Daniela Culic, a pus punct seminarului astfel: ” Colegii noştri din Ungaria respectă aceste tradiţii sau le-au reînviat. Şi noi trebuie să avem resurse să o facem.”
După această parte teoretică, toţi participanţii au fost invitaţi să “socializeze” în jurul unor butelcuţe pline-ochi cu celebra, deja, pălincă “Zetea”. Formaţia de muzică populară “Meda” din Medieşu Aurit şi cântăreţul Petrică Mureşan au asigurat armonia muzicală a ambianţei.
Ieri a fost seminar. Astăzi vor fi manifestari populare mult mai ample, cu expozanţi de produse tradiţionale (“pălincaroşi”, gastronomi şi meştesugari populari) şi multă muzică populară – intrarea e liberă, deci poate merge oricine !
Dorin Prunilă
