Nouă dintre persoanele implicate în delapidare, spălare de bani şi evaziune fiscală în dosarul firmelor „fantomă” (608/84/2014) pentru care în data de 28 martie au fost efectuate 33 de percheziţii domiciliare pe raza mai multor judeţe printre care şi în Satu Mare, au fost arestate preventiv pentru 30 de zile. Printre cei trimişi după gratii de către magistraţii sălăjeni se află şi un fost poliţist din Tăşnad, Pavel Nicoară, considerat ca fiind liderul reţelei. Prejudiciul cauzat în urma ingineriile financiare desfăşurate de membrii grupării se ridică la suma de 5 milioane de euro.

Procurorii susţin că Nicoară era responsabil de racolarea administratorilor firmelor „fantomă”, adică ai boschetarilor care ulterior erau folosiţi pentru semnarea în alb a documentelor necesare ingineriilor financiare operate de către membrii reţelei. Pe lângă Pavel Nicoară, printre cei trimişi în arest preventiv de magistraţii Tribunalului Sălaj se află şi următorii inculpaţi: Dacian Sebastian Chira, Dorel Gheorghe Dejeu, Ioan Galiş, Ioan Huluban, Emil Boita, Vasile Boer, Gavril Biriş şi Marinel Baidoc.

Vă reamintim că în urma percheziţiilor efectuate în data de 28 martie au fost duse pentru audieri la DIICOT Sălaj un număr de 25 de persoane dintre care nouă au fost arestate preventiv pentru 24 de ore. Sâmbătă, 29 martie, magistraţii Tribunalului Sălaj au dispus arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile ai celor nouă inculpaţi, printre care şi sătmăreanul Pavel Nicoară.

Membrii reţelei controlau începând din 2010 pe raza judeţelor Sălaj, Satu Mare, Bihor, Hunedoara, Dolj, Prahova, Constanţa şi municipiul Bucureşti mai multe firme „fantomă”. Aceste societăţi comerciale erau înfiinţate pe numele unor persoane cu o condiţie materială precară în scopul deschiderii unor conturi bancare, obţinerii de carduri şi emiterii de facturi fiscale fictive în interesul societăţilor comerciale aparţinând liderilor grupului vizat de oamenii legii.

Procurorii susţin că sumele plătite prin conturi societăţilor „fantomă” erau ridicate în numerar sau de la bancomate imediat după plată şi se reîntorceau în posesia societăţilor cu activitate economică reală, administrate de suspecţi. Aceste sume erau apoi introduse în cadrul societăţilor pe care le administrau cu titlu de „împrumut asociat” sau „creditare firmă” creând astfel aparenţa legalităţii acestor bani. După folosirea societăţilor „fantomă” membrii grupului cesionau părţile sociale către cetăţeni străini, inducând astfel în eroare organele fiscale.

În urma percheziţiilor domiciliare oamenii legii au ridicat facturi fiscale, documente contabile, calculatoare, sume de bani şi ştampile. Prejudiciul cauzat este de 5 milioane de euro.