Patriarhia Ortodoxă Română solicită bisericilor şi mănăstirilor din ţară inventarierea tuturor moaştelor. Această măsură este importantă, susţin cei de la Patriarhie, pentru a se evita închinarea la moaştele false. Totodată, reprezentanţii Bisericii recunosc că în acest moment nimeni nu cunoaşte numărul exact al moaştelor din România, deoarece nu s-a făcut niciodată un recensământ al acestor relicve sfinte.

Astfel, fiecare lăcaş de cult unde există relicve sfinte trebuie să trimită dovezile provenienţei acestora, iar în curând Biserica Ortodoxă va lansa „Catalogul moaştelor”. Acesta va conţine doar relicvele care sunt autentificate şi deţin acte doveditoare. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe spun că osemintele sunt considerate moaşte sfinte dacă lângă mormântul în care au fost descoperite există inscripţii cu minunile făcute de cel îngropat. În plus, rămăşiţele trebuie să emane un miros plăcut şi să nu fie degradate. Reprezentanţii Patriahiei dau asigurări că acest catalog cu moaştele aprobate de biserică va fi publicat în cursul acestui an, astfel încât credincioşii vor şti exact la rămăşiţele cui se roagă.
Un recensământ al moaştelor nu a fost făcut încă în România. Cu toate acestea, potrivit site-urilor creştin ortodoxe în ţara noastră ar fi nu mai puţin de 700 de oseminte sfinte localizate în peste 250 de biserici şi mănăstiri. Pe lângă acestea, preoţii susţin că sunt şi „oseminte sfinte” venerate care nu apar pe site-uri şi că nimeni până acum nu s-a ocupat în mod serios de acest subiect.

În ceea ce priveşte judeţul Satu Mare „oficial” există moaşte în Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din municipiul, reşedinţă de judeţ, la Mănăstirea Ţeghea (comuna Craidorolţ) şi în Biserica ortodoxă din Huta Certeze.
Astfel, în Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Satu Mare există părticele din moaştele unor sfinţi care se află depozitate într-o casetă. Părticele din moaştele sfinţilor 40 de Mucenici de la Sevasta (prăznuiţi pe 9 martie), respectiv Ghelasie de la Râmeţ (prăznuit pe 30 iunie) se află la Mănăstirea Ţeghea din comuna Craidorolţ, alături de părticele din osemintele părintelui Vichenţie Malău (necanonizat) şi ale părintelui Antim Găină (necanonizat). Totodată, părticele din moaştele sfinţilor Mucenici (copiii regelui Cosroe) se află în Biserica ortodoxă din Huta Certeze.
S-ar putea ca relicve sfinte să existe şi în alte lăcaşuri de cult din judeţul nostru însă oficial nimeni nu ştie de existenţa acestora. Nu avem decât să aşteptăm publicarea “Catalogului moaştelor” pentru a şti câte relicve sfinte avem răspândite în bisericile şi mănăstirile din judeţul nostru.