În diplomele maramureşene ce datează din veacurile XIV şi XV, Negreştiul este menţionat în legătură cu drumul medieval al sării? Potrivit istoricilor unul dintre drumurile sării ce pornea de la Ocnele de la Giuleşti (Maramureş), străbătea munţii şi satul (de la acea vreme) Negreşti şi ajungea în ţinuturile sătmărene iar apoi în Ungaria.
Negreştiul şi ţinuturile Ţării Oaşului apar pomenite pentru prima dată într-un document din 1270 a regelui Ungariei, Ştefan, când acesta a donat unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic ai acelor ţinuturi. În acel act, Ţara Oaşului e pomenită ca „Terra Awas”. Specialiştii susţin că termenul „Oaş” şi-ar avea originea în „Awas” care înseamnă „despădurire” sau „luminiş”. De altfel, despre Ţara Oaşului vorbeşte şi Grigore Ureche în cronicile sale.
Cu un veac în urmă, un istoric maghiar scria despre Negreşti că „este cea mai mare aşezare românească din Oaş. Acest sat se întinde pe 77 de coline, cu toate acestea are numai 300 de case”.
În prezent, oraşul Negreşti-Oaş are o suprafaţă de 13.026 hectare (ha) din care intravilan: Negreşti-Oaş – 830 ha, Tur – 180 ha, Luna – 170 ha, Luna Şes – 170,3 ha şi extravilan 11.675,7 ha. Capitala Ţării Oaşului are în componenţa sa localităţile Luna şi Tur, respectiv zona turistică Luna Şes.