Vasile Tărţan – al doilea sătmărean de pe lista celor 35 de torţionari comuniști

Vasile-Tartan
Anton Babicsak (Bobiciak) nu este singurul torţionar al regimului comunist inclus pe lista alcătuită de fostul cercetător al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Mihai Burcea. Alături de Babicsak născut în satul Agriş, pe lista torţionarilor lui Burcea se mai află şi un alt sătmărean care până nu demult (până în 2002 când a fost trecut în rezervă) a fost şeful Penitenciarului din Satu Mare.

Este vorba despre Vasile Augustin Tărţan, care s-a născut în data de 6 iulie 1948 în satul Unimăt (comuna Acâş). De-a lungul carierei sale a fost ofiţer de serviciu la Penitenciarul Satu Mare (27 septembrie-1 noiembrie 1969) şi la Secţia “Bistriţa-Năsăud” din cadrul Penitenciarului Gherla (1 noiembrie 1969-1 decembrie 1970). Apoi, în perioada 1 decembrie 1970-octombrie 1971 a fost inspector cu pregătirea militară şi de specialitate şi comandant al Secţiei “Tătărani” din cadrul Penitenciarului Ploieşti (octombrie 1971-1 martie 1973).

În intervalul 1 martie 1973-20 aprilie 1980, Tărţan a fost locţiitor comandant pentru pază şi regim la Penitenciarul Satu Mare apoi, între 10 aprilie-1 octombrie 1980, ofiţer instructor I în Serviciul pază, regim şi evidenţă operativă din Direcţia Generală a Penitenciarelor (DGP). Timp de aproape 3 ani a fost ofiţer instructor II reeducare (1 octombrie 1980-15 august 1983) şi locţiitor comandant pentru servicii la Penitenciarul Satu Mare (15 august 1983-1 aprilie 1987). Apoi, timp de mai mulţi ani a îndeplinit funcţia de comandant la Penitenciarul din Aiud (1 aprilie 1987-26 aprilie 1991) iar din 1991 şi până în 28 februarie 2002 a fost şeful Penitenciarului Satu Mare. A fost trecut în rezervă pe 4 martie 2002.

Lista celor 35 de torţionari a fost publicată de Mihai Burcea pe www.militiaspirituala.ro în data de 22 octombrie 2013. Informaţiile cu privire la numele şi activitatea celor 35 de torţionari “provin din Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Arhiva CNSAS, lucrări de specialitate, memorialistică şi presă”, susţine Mihai Burcea în documentul publicat.

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.