Summit-ul de la Bruxelles a fost un eșec total

Sedinta Consiliului European de la Bruxelles dedicata negocierii cadrului bugetar multianual 2014-2020 s-a incheiat fara ca liderii europeni sa ajunga la un acord. Dupa doua zile de dezbateri, intalniri bilaterale si lansarea unui nou proiect bugetra de catre presedintele Heran Van Rompuy, statele care doresc limitarea noului buget, conduse de Marea Britanie, nu au reusit sa ajunga la un acord cu tarile mai sarace din Centrul si Estul Europei, asupra bugetului.

Putini lideri europeni mai sperau ajungerea la un compromis in cea de a doua zi a Consiliului European. Cancelarul Angela Merkele vorbea, vineri dimineata, despre o a doua intalnire, la inceutul anului viitor. Afirmatia era sustinuta si de presedintele Frantei, Francois Hollande, care spunea ca o amanrae este “solutia inteleapta”.

The Economis l-a ridiculizat pe premierul britanic David Cameron, care nu arfi stiut sa spuna la acest sumit decat “reducerea mea, reducerea mea, reducerea mea”, adica mentinerea reduceri obtinuta de Margaret Thatcher din contributia la bugetul UE. Obstinatia lui Cameron pare sa fi fost nejustificata, scrie The Economist, avand in vedere ca nu a fost vorba de renuntarea la aceasta derogare acordata Londrei, ci de incercarea de a se negocia ce state vor plati si cat din aceasta reducere oferita britanicilor.

“Mai bine, poate, sa te desparti in mod amical decat o situatie in care unii se vor simti infranti, inselati sau, mai rau ca britanicii sa fie izolati si ceilalti sa incerce sa treaca peste vetoul Londrei. In timp ce nimeni nu vrea sa lase de la el, summit-ul nu s-a ridicat la nivelul disputelor anterioare. Insa aceasta se poate intapla la urmatoarele intalniri”, scrie The Economist.

“Realizat cu calm, un compromis in luna februarie sau martie poate evita otravirea atmosferei din jurul unuo teme mai urgente: un al treilea imprumut pentru Grecia, constituirea cadrului pentru inceperea costructiei Uniunii Bancare a zonei euro”, mai scrie revista britanica.

In anturajul lui Francois Hollande s-a vorbit ca “este mai urgent sa rezolvam problemele zonei euro decat sa obtinem o intelegere pe buget. Este timp pentru a reveni asupra lui.” O buna parte din timpul petrecut de Holalnde impreuna cu Merkel a fost dedicat situatiei din Grecia si nu bugetului UE. A fost discutata insistenta FMI ca creditorii din zona euro sa steara datoriile elene si nu opozitia Londrei fata de bugetul UE.

Singurul care a dorit un acord la acest summit pare sa fi fost Herman Van Rompuy, care se teme ca, pe masura ce se aproprie alegerile din Germania, Merkel va fi tot mai putin dispusa la orice tip de compromis la Bruxelles, pentru a nu pierde voturi in tara.

De aceea Van Rompuy a propus un nou proiect de buget, mai “generos” cu 11 miliarde de euro fata de beneficiarii coxiunii si politicii agricole comune, in special Franta si Germania. Pentru aceasta a fost insa necesara renuntarea la 5 miliarde ale facilitatii Connecting Europe, dedicata infrastructurii transfrontaliere si la 5,5 miliarde dedicati serviciului dipplomatic al UE si ajutoarelor umanitare.

Ultima propunere pe buget discutată de liderii europeni prevedea o creştere a alocării fondurilor de coeziune şi a celor pentru Politica Agricolă Comună, dar şi sancţionarea României.

Traian Băsescu ar fi insistat, vineri, ca principal obiectiv la negocierea din şedinţa Consiliului European pe bugetul 2014-2020, aflată în derulare, pentru decuplarea alocărilor pe coeziune de rata de absorbţie pe bugetul 2007-2013, au declarat surse europene.

Această corelare apare menţionată în paragraful 45 din propunerea de alocare a bugetului european înaintată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, fiind considerată discriminatorie de către partea română.

Băsescu ar fi insistat joi, în întrevederea cu Van Rompuy, şi la reuniunea de lucru din cursul nopţii pentru ca plăţile interne pe hectar să crească cu 50% până în 2016 faţă de nivelul actual, aflat la 117 euro la hectar arabil, de exemplu.

Totodată, România a urmărit în negociere şi menţinerea pe exerciţiul 2014-2020 a unei cofinanţări de 85% pe fondurile de coeziune, dar şi o prelungire a excepţiei de 95% aplicată României în prezent. Un alt obiectiv al României era eligibilitatea TVA pentru o parte a proiectelor cu fonduri europene.

cotidianul.ro

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.