Valer Marian – „Am fost ţinta poliţiei politice a lui Băsescu”


Vă redăm integral declaraţia de presă primită în această seară din partea Biroului senatorial Valer Marian:

În perioada aprilie 2010 – aprilie 2011 am făcut o serie de declaraţii politice şi interpelări care vizau oameni-cheie ai preşedintelui Traian Băsescu din diverse instituţii ale statului, ca primul -adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

În cursul lunii martie 2011, după trei declaraţii politice şi trei interpelări consecutive la adresa şefului Fiscului, Sorin Blejnar, au fost declanşate represalii împotriva mea şi a apropiaţilor mei. În a doua jumătate a lunii martie 2011, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Satu Mare a sosit o echipă constituită din 5 inspectori fiscali, dintre care unul era ofiţer acoperit al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), serviciul secret al Ministerului Administraţiei şi Internelor, care au verificat toate firmele legate de ziarul Gazeta de Nord-Vest din Satu Mare, la care am fost director până a fi ales senator şi care mi-a publicat toate declaraţiile şi interpelările. După câteva zile au fost declanşate de către ANAF ample controale fiscale la agenţii economici care erau principalii furnizori de reclamă şi publicitate ai Gazetei de Nord- Vest.
În data de 29 martie 2011 am fost invitat la Agenţia Naţională de Integritate (ANI), unde mi s-a adus la cunoştinţă că a fost declanşată verificarea averii familiei mele, constituită din mine şi fiica mea minoră Dariana Valentina, avere compusă dintr-un apartament de bloc cu 3 camere în municipiul Satu Mare şi un teren de 14 ari în localitatea mea natală, Dăbâca, din judeţul Cluj. Am aflat ulterior că verificarea averii mele de către ANI a fost declanşată din oficiu de către preşedintele instituţiei, la cererea SRI, în data de 11 ianuarie 2011, după ce în data de 22 decembrie 2010 i-am adus grave acuzaţii primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, într-o declaraţie politică intitulată „Lista (sau gaşca) lui Falcă”. Deşi, după ştiinţa mea, cercetarea averii trebuia realizată de inspectorii de la ANI, în cursul lunii mai 2011 la Satu Mare a fost prezent un colonel de la SRI care a efectuat investigaţii cu privire la singura locuinţă şi singurul cont (de salariu) pe care le deţineam.

În data de 1 aprilie 2011, ministrul de interne Constantin Traian Igaş a numit locţiitor al şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Satu Mare un ofiţer adus de la Arad, respectiv pe comisarul Teofil Parască, care avea misiunea principală să adune informaţii compromiţătoare despre mine şi alţi reprezentanţi locali ai PSD. Acest Parască se remarcase la Arad prin neefectuarea procedurii de flagrant delict pentru luare de mită, când a avut informaţii că primarul arădean Gheorghe Falcă a pretins şi a primit suma de 50.000 euro (într-un plic căcăniu) pentru atribuirea unui teren în vederea construirii supermarketului Total Alfa. Acest Parască s-a remarcat şi în corpul românesc de poliţie din Kosovo, unde era în floare traficul de ţigări, de droguri sau de persoane. Comisarul Parască a activat la Satu Mare până în luna septembrie 2011, când a fost transferat la Bucureşti în comisia de negociere a Statutului Poliţistului, constituită la Ministerul Administraţiei şi Internelor. De Ziua Naţională a României, acest Parască a fost răsplătit de ministrul Igaş prin avansarea sa la gradul de comisar şef, iar după câteva zile a fost numit şef interimar al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Giurgiu.
În prima jumătate a lunii aprilie 2011, la câteva zile după ce am adresat ministrului de interne Traian Igaş o interpelare mai dură, intitulată „Politizarea, abuzurile şi coruptibilitatea comenzii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Arad”, am fost anunţat discret că un telefon mobil al meu a fost pus sub ascultare de către DGIPI, pentru a mi se afla sursele de informaţii. Am aruncat cartela telefonului respectiv în râul Someş şi este posibil să fi ajuns în Tisa, Dunăre, Marea Neagră sau, poate, în Marea Mediteraneană.
De la începutul lunii mai până la jumătatea lunii iunie 2011, am fost pus sub Control Tehnic Operativ Total (CTOT) pe motive de siguranţă naţională, ceea ce înseamnă filaj permanent şi ascultarea tuturor convorbirilor telefonice şi ambientale. În acest scop, la Satu Mare a fost prezentă o echipă constituită din şapte agenţi, care mă preluau de la aeroport. La Bucureşti eram aşteptat şi urmărit de altă echipă. Şeful echipei de la Satu Mare purta o barbă falsă şi un cercel într-o ureche. Agenţii veniţi la Satu Mare făceau filaj şi interceptări în jurul blocului în care locuiam, la birou şi în cursul deplasărilor în municipiul sau în judeţul Satu Mare ori în alte judeţe. Îmi erau controlate până şi resturile menajere pe care le aruncam în tomberoanele amplasate lângă blocul în care locuiesc.

În perioada iulie – august 2011 am fost supus inclusiv filajului cu elicopterul. La jumătatea lunii iulie am dus-o pe fiica mea la mama la ţară, în localitatea Dăbâca judeţul Cluj, şi am rămas şi eu trei zile cu ea, perioadă în care am sesizat că un elicopter survola zilnic satul de câteva ori. Am revenit la mama în weekend-ul de la sfârşitul lunii iulie, într-o zi de sâmbătă, când am organizat o masă de ziua mea de naştere (2 august). Sesizând din nou mai multe survoluri ale unui elicopter, am întrebat-o pe mama şi pe un verişor dacă zboară zilnic elicoptere deasupra satului şi mi s-a spus că nu prea. În ultima săptămână a lunii august am revenit la ţară şi am stat cinci zile, ocazie cu care am auzit şi am văzut zilnic elicopterul, constatând că venea dinspre Cluj, unde SRI deţine un astfel de aparat la Aeroport. La începutul lunii septembrie 2011, după începerea sesiunii parlamentare de toamnă, discutând cu colegul senator Cătălin Voicu, care fusese eliberat din arest în luna iulie, acesta mi-a spus că a fost filat inclusiv cu elicopterul în timp ce se afla la casa de vacanţă din judeţul Giurgiu, confirmându-mi-se astfel versiunea filajului aerian.
Ulterior, am aflat că operaţiunea de urmărire informativă declanşată împotriva mea pe motive de siguranţă naţională a fost denumită „Bastarzii” (în ideea că nici eu nici principalii mei colaboratori n-am avea nici mamă nici tată în ceea ce făceam). Totodată, am aflat că indicativul meu codificat era „Tito” (numele fostului mareşal şi preşedinte al Iugoslaviei) şi că mi se mai spunea şi „Lupul singuratic”. Înclin să cred că indicativul „Tito” mi-a fost acordat în urma unor verificări efectuate cu privire la persoana mea în localitatea natală, având în vedere că în anii copilăriei, la vârsta de 6 -10 ani, am fost poreclit „Tito” de colegi de joacă din generaţia mea pentru că le povestisem despre comandantul partizanilor iugoslavi lucruri pe care le aflasem de la un bunic şi, de obicei, eram câştigător în jocurile de-a războiul.
Cel mai grav consider că este faptul că, în perioada urmăririi mele informative, au primit ameninţări cu moartea pe telefonul mobil atât fiica cât şi mama mea. Fiica mea, Dariana Valentina Marian, în vârstă de 12 ani, a primit mai multe ameninţări directe cu moartea, de genul „ Te omor, oriunde ai fi! Cu mâna mea te omor!”. Mama mea, Ana Marian, văduvă şi pensionară, în vârstă de 72 ani, a primit o ameninţare mai voalată: „Mâine, îţi ajunge sicriul acasă”.
În perioada urmăririi mele informative, am constatat şi apariţia bruscă şi evoluţia rapidă a mai multor afecţiuni de sănătate. Fiind diagnosticat de câţiva ani cu hipertensiune arterială, pe care o tratez, în cursul lunii iulie 2010 am efectuat un control medical mai complet la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, iar cu această ocazie nu mi-au fost depistate alte afecţiuni majore. După circa un an, la începutul lunii august 2011, mi-au apărut pete închise pe pleoape şi sub pleoape, precum şi psoriazis pe bărbie, pe gât şi în zona superioară a pieptului. Sesizând o slăbire accentuată a vederii, la prima jumătate a lunii august mi-am efectuat un control oftalmologic, ocazie cu care s-a constatat că am hipertensiune oculară şi început de cataractă la ambii ochi, fiind obligat să-mi fac ochelari atât pentru citit cât şi pentru vedere la distanţă. În a doua jumătate a lunii august efectuând un set mai complet de analize, a rezultat că TSH-ul şi cortizolul sunt exagerat de mari, chiar de 3-4 ori faţă de valorile normale. În cursul lunii septembrie 2011, în urma unui consult de specialitate, am fost diagnosticat cu hipotiroidism. Tot în cursul lunii septembrie, în urma efectuării unui RMN, mi-au fost depistate două microleziuni ischemice în zona cerebrală (preavize ale unui atac vascular cerebral), iar, în urma unui CT, mi-au fost descoperite chisturi la rinichi, o hernie hiatală şi suspiciune de adenom la glanda suprarenală stânga.

Totodată, în perioada iulie – septembrie am fost afectat de o insomnie severă neputând dormi mai mult de 3 -4 ore pe noapte, inclusiv cu somnifere. În perioada august – octombrie 2011 mi-a scăzut foarte mult capacitatea de concentrare, de memorare şi de exprimare, devenind afazic, aproape o legumă, în jur de 100 de zile. În urma unor tratamente intensive, care au durat aproape trei luni, începând din luna decembrie am reuşit să-mi revin la 80 – 90% din capacităţile iniţiale.
Actualmente se efectuează investigaţii în ţară cu privire la etiologia acestor afecţiuni multiple şi intempestive şi am fost invitat în acest scop şi la clinici speciale din străinătate. Dacă va rezulta o cauzalitate criminală, voi acţiona statul român în justiţie atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. Până atunci, voi prezenta în Senatul României, la începutul următoarei sesiuni legislative, o declaraţie politică intitulată „Grup de crimă organizată la cel mai înalt nivel statal” , pe care am anunţat-o în luna mai 2010, la documentarea şi elaborarea căreia am lucrat peste un an şi jumătate.
În această declaraţie învederez că în ultimii ani au apărut tot mai multe indicii că în jurul preşedintelui Traian Băsescu s-a constituit un grup de crimă organizată, prin care şeful statului comandă şi trafichează justiţia din România, în scopuri politice, încălcând grav şi flagrant principiile constituţionale ale separaţiei puterilor în stat, independenţei puterii judecătoreşti şi inviolabilităţii persoanei. În sprijinul acestei aserţiuni am invocat următoarele argumente, explicitate şi documentate în cadrul declaraţiei, care cuprinde 37 pagini format A4:

I. Promovarea din interese şi pe filiere politice în fruntea instituţiilor cheie ale sistemului judiciar, ale sistemului de informaţii şi ale sistemului de ordine publică din România, conform „principiului nulităţilor convenabile” promovat de preşedintele Traian Băsescu şi de ex-ministrul justiţiei Monica Macovei, a unor persoane relativ tinere şi anonime, originare din provincie şi mediocre profesional, majoritatea şantajabile pentru probleme de integritate, care să dovedească fidelitate şi obedienţă faţă de promotorii şi protectorii lor politici, ca procurorul general al României ( Laura Codruţa Kovesi), procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (Daniel Morar), procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (Codruţ Olaru), ministrul Administraţiei şi Internelor (Constantin Traian Igaş), primul adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii (generalul Florian Coldea), adjunctul directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (generalul Alexandru Burian), directorul Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor (comisarul şef Cristian Laţcău), directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale ( generalul Marcel Opriş), preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (Cătălin Macovei), preşedintele Curţii Constituţionale (Augustin Zegrean) ş.a.

II. Fidelizarea şi manipularea de către preşedintele Traian Băsescu a unor reprezentante de frunte ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin invitarea acestora în mod frecvent la reşedinţa sa de la Palatul Cotroceni şi prin cuplarea lor cu cadre din Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), aflat în subordinea sa, care, pe lângă servicii de conducere auto şi de gardă de corp, le asigură şi acompaniament sexual.

III. Realizarea de activităţi de poliţie politică prin efectuarea de interceptări telefonice şi de alte acţiuni de urmărire informativă ilegale de către SRI, SPP, DGA şi DNA şi fabricarea de dosare adversarilor politici, cu concursul DNA, DIICOT, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea intimidării sau discreditării acestora.

IV. Comandarea şi traficarea justiţiei din România în scopuri politice, îndeosebi prin favorizarea unor reprezentanţi ai actualelor partide de guvernământ (PDL, UDMR şi UNPR), ca, de exemplu, Elena Udrea, Theodor Stolojan, Roberta Anastase, Ioan Oltean, Gheorghe Falcă, Verestoy Attila, Marian Sârbu, Gabriel Oprea ş.a.

Satu Mare, 
10.01.2012 

Senator
Valer Marian

Vicepreşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senatul României

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.