Nevăzătorii au o bibliotecă Braille la sediul Asociaţiei

Obişnuim să vorbim despre Biblioteca Judeţeană, bibliotecile comunale şi şcolare însă prea puţini sunt cei care ştiu că şi filiala sătmăreană a Asociaţiei Nevăzătorilor din Satu Mare dispune de o bibliotecă. Cărţile sunt însă mai aparte decât cele cu care ne-am obişnuit adaptate celor care suferă de deficienţe de vedere.

„Cititorii noştri, citesc realmente cu degetele. Simţul lor tactil este extrem de dezvoltat. Scrierea este şi ea una specială. Este vorba de scrierea Braille după numele celui care a dezvoltat primul alfabet pentru nevăzători. Pentru a face puţină istorie trebuie să vă spun că sistemul de scriere pentru nevăzători a fost creat de Louis Braille în 1825. Sistemul se bazează pe o matrice de şase puncte aranjate pe două coloane de câte trei puncte. Codul Braille pentru limba engleză a fost adoptat în 1832. La Cluj există o tipografie specială. Literele se imprimă într-un mod aparte ca să iasă în relief pentru a putea fi recepţionate prin simţul tactil. Dar avem şi cărţi scrise cu alfabetul uzual pentru nevăzătorii care suferă de un grad mai uşor de handicap”, explică preşedintele filialei sătmărene a Asociaţiei Nevăzătorilor din România (ANR) Ioan Sorin Podină. Se scrie cu ajutorul unui punctator pe hârtie de la dreapta stânga. Astfel că, întorcând hârtia pe dos punctele ies în relief iar textul poate fi citit de la stânga la dreapta.

Tehnologia reduce numărul de cititori

Biblioteca numără căteva sute de volume dar este tot mai puţin frecventată de către cititori. Podină are şi o explicaţie pentru acest fenomen. „Membri asociaţiei noastre sunt în bună parte oameni în vârstă care reprezintă aproximativ 70% din total. În trecut mai veneau şi împrumutau acum se întâmplă destul de rar”, spune Ioan Sorin Podină. Cu toate acestea biblioteca mai are câţiva cititori care obişnuiesc să citeasă în special revista asociaţiei „Litera noastră” care apare atât în format clasic cât şi în scriere Braille.

Un alt factor important care a dus la scăderea numărului de cititori faţă de anii trecuţi este dezvoltarea tehnologică. „Există pe piaţă câteva programe de voce sintetică. Acestea citesc tot ce e pe calculator dar costă în jur de 1.000 de euro. Sunt şi două programe româneşti: Carmen şi Simona dar nici acestea nu sunt prea accesibile pentru buzunarele noastre. Pe de altă parte sunt cărţile audio care vin să completeze, zic eu, în mod fericit, handicapul nevăzătorilor. Acestea sunt alte câteva motive pentru care se citeşte puţin. În orice caz fondul de carte Braille nu a mai fost îmbogăţit de câţiva ani încoace. „Consiliul Local (CL) nu ne-a alocat bani de aproximativ doi ani de zile. Consiliul Judeţean (CJ) ne-a dat anul trecut 2.500 de lei. E adevărat că nu doar pentru cărţi. Anul acesta însă nu vom primi nimic”, a declarat Ioan Sorin Podină.

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.