Cafeaua face rău inimii, dă ulcer și provoacă agitație, spun unii cercetători. Alți oameni de știință vin cu o serie de contraargumente și spun că „lichidul minune” conține antioxidanți, protejează împotriva maladiei Parkinson, ține depresia departe la femei și cancerul de prostată la bărbați și protejează atât bărbații, cât și femeile de atacurile de cord.

Cine obișnuiește să bea două-trei și chiar mai multe cești de cafea pe zi, nu se mai poate bucura de beneficiile licorii. Însă, ca orice în viață, lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere. Cafeina, dar și celelalte substanțe din cafea au atât părți bune cât și părți proaste, iar efectul general depinde de cum se anihilează unul pe celălalt.

Cantitatea de cafeină din cafea variază în funcție de boabe, de cum au fost prăjite dar și de alți factori, însă media este de 100 mg la o cantitate de 225 g de cafea. O ceașcă de ceai conține doar jumătate de cafeină. Inclusiv cafeaua decofeinizată conține puțină cafeină, 2-4 mg la o ceașcă. Doza letală de cafeina este de 10 g, echivalentul a 100 de cești.