Templierul Florin Horvath, își lansează noul roman la Satu Mare

lansare-sm5
Cunoscutul scriitor sălăjean Florin Horvath, membru al Ordinului Cavalerilor Templieri, își lansează la Satu Mare noul roman „Umbrele nevăzutului”. Romanul va fi lansat vineri, 11 decembrie, în cadrul unui eveniment organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu începere de la 17.00.
Cartea, intitulată „Umbrele nevăzutului”, ne provoacă la un exerciţiu de credinţă, urmărind parcursul moaştelor Sfântului Ioan Botezătorul, pe durata a mai bine de 2.000 de ani. Este al șaselea roman al scriitorului Florin Horvath, după: „O lacrimă pentru Măria Sa”, „Voievodul albastru”, „Un templier la Sarmizegetusa”, „Ultimul festin” și „Vecernie la amiază”.
Moaştele Sfântului Ioan Botezătorul au fost aduse în România în jurul anului 1200 şi se află şi acum pe teritoriul ţării: aceasta este concluzia celui mai recent roman istoric lansat de scriitorul sălăjean Florin Horvath, subiectul cărţii redând, în proporţie covârşitoare asigură autorul, adevărul istoric, aşa cum a reieşit el din documentele studiate.
„Am dat, întâmplător, peste un act de danie al lui Neagoe Basarab, care vorbeşte despre cinstitul cap al Sfântului Ioan Botezătorul, danie în favoarea mănăstirii Dionisiu de pe Muntele Athos. Aşa a apărut prima întrebare: de unde şi până unde capul Sfântului Ioan Botezătorul, când ştim că la mănăstirea de pe Muntele Athos este mâna dreaptă, şi de unde şi până unde Sfintele Moaşte în România”, îşi justifică autorul demersul de cercetare, care a început în urmă cu doi ani.
Pornind de la acel act de danie, Florin Horvath a refăcut, pas cu pas, traseul urmat de moaştele Sfântului Ioan Botezătorul. Romanul începe cu redarea contextului naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, relatat ca o poveste facil de citit, însă cu personaje şi cu acţiuni care respectă adevărul biblic, continuă cu întâlnirea acestuia cu Mântuitorul, sfârşitul pământesc al celor doi, începând, apoi, descrierea traseului urmat de moaşte din momentul scoaterii lor din grota din Ierusalim în care fuseseră îngropate, până la aducerea lor în România.
Fiecare etapă este datată fie direct, prin precizarea anului, fie indirect, prin referiri la împăraţi romani sau papi care au avut un rol în acest periplu al moaştelor. Aflăm, astfel, că prima mutare a moaştelor din grota situată în imediata apropiere a Sfântului Mormânt a avut loc după anul 300 d.Hr., când Elena, mama împăratului roman Constantin, a decis să modernizeze Ierusalimul şi să construiască acolo o biserică închinată Fiului Domnului. În vâltoarea lucrărilor de modernizare, doi călugări – Mihail şi Lavrenţie – dau peste moaşte, îndrumaţi chiar de Ioan Botezătorul, care i s-a arătat unuia dintre el în vis.
Confirmarea că este vorba chiar despre Sfintele Moaşte vine aproape instantaneu, în momentul în care, aproape de locul cu pricina, un olog care cerşea acolo este vindecat miraculos la atingerea lor. Moaştele sunt luate cu scopul de a fi duse la Constantinopol, acolo unde împăratul Constantin construia o mare biserică, însă ajung acolo abia după 500 de ani, trecând, între timp, pe la olarul Iusuf, călugărul eretic Eustaţie şi episcopul Simeon. La Constantinopol ajung în anul 850 d.Hr., fiind depuse în Biserica Sfânta Irina, de unde sunt luate în timpul Cruciadei împotriva Constantinopolului de un cavaler al Ordinului Cistercienilor.
De acest ordin se leagă, potrivit autorului, ajungerea moaştelor în România, în încercarea cavalerilor de a ascunde preţioasele odoare cât mai departe de braţul viclean al Papei Inocenţiu al III-lea, care ar fi pornit cruciada – în care au fost omorâţi mii de oameni – tocmai pentru a intra în posesia moaştelor şi care – se temeau cistercienii – nu s-ar fi dat în lături de la nimic pentru a-şi atinge râvnitul scop. Moaştele ajung în Franţa, unde cavalerii iau decizia de a le trimite ”dincolo de regatul Ungar”, în Ardeal. Ajung, mai întâi, la abaţia Igris (Ingrişul de azi, din judeţul Timiş), după care ajung la călugării de la Vetiș. De aici, moaştele ajung la mănăstirile din zona Făgăraşului.
Scriitorul originar din Sălaj a mai fost la Satu Mare și în decembrie 2012 când a lansat volumul „Coroana celor șapte Mari Maeștri”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.