August, luna mireselor în Țara Oașului (Galerie foto)

Cu privire la originile gesturilor ritualice legate de împletitul părului la tinerele fete şi la mireasă, arheologul Muzeului Judeţean Satu Mare, dr. Liviu Marta ne face o descriere a semnificaţiilor universale şi particulare ale tradiţiilor Ţării Oaşului.

„La mijlocul mileniului II a. Chr. exista o modă vestimentară şi un stil de frizură sofisticat ce erau purtate de femei de rang înalt sau de personaje divine. Descoperirea lor pe frescele din Creta a reprezenta chiar unul din impulsurile ce au determinat „decorsetarea femeii”, prin schimbarea modei sobre victoriene din ultimele decenii ale secolului XIX. Reprezentările artistice şi podoabele păstrate arată că această modă şi stil de purtare a părului erau comune în mileniul II a. Chr. pe o mare parte a continentului european. Cerceii cu striaţii, împreună cu alte podoabe descoperite în spaţiul carpatic, atestă că această modă era vie şi aici, regiunea jucând rolul de creuzet al înfluenţelor culturale, rol pe care poziţia geografică i l-a predistinat pe parcursul derulării istoriei. Peste milenii remarcăm similitudini evidente între frizurile purtate de zeiţele preistorice cu stilul sofisticat de împletire a părului de mireasă din Oaş, ce utilizează ca motiv principal „împletirea în plasă”, spune Liviu Marta.
Cartea lui Gheorghe Focşa – „Spectacolul nunţii în Ţara Oaşului” (Editura Muzeului Sătmărean, 1999), dedică un subcapitol special intitulat „Găteala miresei, momentului ritualic specific ceremonialului tradiţional de nuntă”:

„În găteala capului la mireasă se contopesc împreună două categorii de elemente distincte, părul împletit după o tehnică arhaică, într-o structură cu totul particulară şi originală, neîntâlnită în nici o altă parte a ţării cu această înfăţişare, şi seria elementelor de împodobire: cunună, zgărzi, barşoane, salbe de bani, şiruri de mărgele, flori artificiale şi flori naturale, ca rozmarinul şi struţii din flori de muşcate şi de busuioc” (pagina 38).

Coada şi cununa miresei au constituit de-a lungul timpului un subiect pentru fotografi, fascinând prin unicitatea şi candoarea nemaiîntâlnită. Fotografi ca Iosif Schneider, Denis Galloway, Kurt Hielscher în perioada interbelică, Ioniţă G. Andron, Iuliu Pop, Andrei Octav Doicescu, Emanuel Tanjala, în a doua jumătate a sec. XX, Remus Ţiplea, Romeo Komaromi, Alexandru Feher şi Emilian Moldovan, oşenii fotografi ai zilelor noastre, au imortalizat imagini rare, deosebit de valoroase, ale frumuseţii oşeneşti.

Anuţa Pop (Turţ), Maria Nichituţ (Gherţa Mică) şi Mărie Mireselor (Racşa), stau chezăşie, lucrând fiecare într-un stil diferit, asfel încât să nu dispară niciodată tradiţia gătitului miresei, cu toate cele ştiute şi neştiute despre trecutul, prezentul şi viitorul unui obicei unic, ce străbate timpul.

Sursă text: Mihaela Grigorean – Centrul Turistic Țara Oașului

mirese1

mirese2

mirese3

mirese4

mirese5

mirese6

mirese7

mirese8

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.