Daniela Culic – directorul C.C.I.A. Satu Mare

Daniela-Culic

Cu toate că într-un final s-a orientat înspre ştiinţele economice, în copilărie era pasionată de pictură şi îndeosebi de liniile clasice ale acestei arte. Iubeşte călătoriile implicându-se în mod activ în organizarea acestora. Este pasionată de geografie, istorie, literatură şi mai cu seamă de civilizaţiile precolumbiene şi de cea spaniolă. Îi place să asculte muzica lui Julio Iglesias dar şi piesele solistului Sting. Vă propun să o cunoaştem mai îndeaproape pe directorul Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare, Daniela Culic.

Reporter: Cu toate că sunteţi o persoană cunoscută atât la nivelul municipiului cât şi la nivelul judeţului Satu Mare, pentru început vă rog să vă prezentaţi în cuvinte cititorilor noştri.
Daniela Culic: Mă numesc Daniela Culic şi sunt sătmăreancă get-beget. Aici m-am născut şi aici am urmat studiile gimnaziale şi liceale. Am absolvit Şcoala Generală nr. 1, actuala „Grigore Moisil”, după care m-am înscris la Liceul „Mihai Eminescu”. După absolvirea studiilor liceale am ales să dau admitere la Academia de Studii Economice din Bucureşti unde am urmat cursurile Facultăţii de Comerţ, Economia Serviciilor de Alimentaţie Publică şi Turism, fosta secţie de Comerţ Exterior. Eram doar 25 de studenţi la acea secţie.

R.: Aţi ales să studiaţi ştiinţele economice cu toate că o vreme aţi cochetat cu pictura …
D.C.: Aşa este. Din clasa I şi până în clasa a VIII-a, am urmat cursurile de pictură susţinute de Mica Sasu la Palatul Copiilor. În prezent nu mai pictez însă, oriunde mă duc îmi place să vizitez muzeele. Prefer clasicismul în artă.

R.: Să revenim însă la primii ani de după Revoluţia din 1989. Ce perspective avea un tânăr absolvent, o tânără absolventă de ştiinţe economice într-o lume care, să zic aşa, abia era să se nască?
D.C.: Ce pot să vă spun? Eram plină de entuziasm. După absolvirea facultăţii am plecat în Spania, la Madrid, unde am urmat timp de un an, cursurile Şcolii Superioare de Turism. Apoi, după ce m-am întors în ţară am revenit la Satu Mare, la Camera de Comerţ. La început am fost consilier de relaţii externe, apoi director de relaţii externe, secretar general iar din 1999 sunt director general la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Satu Mare.

R.: Vă rog să ne prezentaţi pe scurt care este obiectivul de activitate al instituţiei pe care o conduceţi?
D.C.: Înainte de a vă răspunde la întrebare vă propun să facem o scurtă incursiune în istoria acestei instituţii. Potrivit Jurnalul Consiliului de Miniştri şi Decretului Regal publicat în Monitorul Oficial, Camera de Comerţ şi Industrie Satu Mare ia fiinţă pe 26 noiembrie 1926. După 1 Decembrie 1918, activitatea firmelor sătmărene era coordonată de către Camera de Comerţ şi Industrie din Oradea însă, la 19 decembrie 1920 iau fiinţă două, aşa numite expozituri, la Satu Mare şi Sighet. Cea din Satu Mare va purta denumirea de Expozitura Camerei de Comerţ şi Industrie Oradea Mare în Satu Mare. Camera din 1926 avea rolul de a reprezenta interesele comercianţilor şi industriaşilor din Satu Mare şi Baia Mare. Această Cameră îşi avea sediul provizoriu în incina Hotelului „Dacia”. În anii ocupaţiei maghiare, între 1940 şi 1944, activitatea Camerei a fost suspendată, fiind reluată în octombrie 1944. Aceste instituţii (Camerele de Comerţ) vor funcţiona până la apariţia decretului din 25 februarie 1949, când atribuţiile acestora vor fi preluate de către Direcţiile Comerciale Judeţene nou înfiinţate. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare s-a reînfiinţat prin Actul de constituire semnat de membrii fondatori şi autentificat de Notariatul de Stat al judeţului Satu Mare pe 7 august 1990. Din a doua jumătate a anului 1999, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură îşi are sediul pe strada Decebal nr. 4. Revenind la activitatea noastră pot să vă spun că reprezentăm interesele oamenilor de afaceri din judeţ, organizăm întâlniri, cursuri, intermediem parteneriate încercând prin toate căile să venim în sprijinul întreprinzătorilor din judeţul nostru.

R.: Cum vedeţi din poziţia de director al acestei instituţii evoluţia economică a judeţului Satu Mare?
D.C.: Satu Mare putea să se dezvolte mai mult dar oricum, saltul economic raportat la situaţia de la începutul anilor ‘90 este impresionant. Sunt firme sătmărene care sunt pe primul loc în ţară în domeniile lor de activitate.

R.: Fără a avea intenţia de a căuta vinovaţi, mă văd obligat să vă întreb: lipsa dezvoltării economice mai accentuate la nivel de judeţ se datorează într-o oarecare măsură factorului politic ori faptului că investorii au ocolit acest colţ de ţară?
D.C.: Eu nu aş pune problema în acest fel. În schimb, cred că nu am folosit la maxim avantajul poziţiei noastre strategice.

R.: Cu privire la poziţia strategică a judeţului Satu Mare, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a încheiat o serie de parteneriate atât cu Ungaria cât şi cu Ucraina. Îndeodebi cu judeţul vecin Szabolcs-Szatmar-Bereg …
D.C.: Aşa este. Aceste parteneriate cu Ungaria şi Ucraina au început încă din 1991. Am organizat în comun o serie de expoziţii, seminarii, întâlniri, strategii, etc. Aşa cum v-am mai spus a fost o perioadă de entuziasm general. Îmi amintesc că toţi angajaţii pregăteam expoziţiile şi seminariile. În perioada 1992-1995 am avut o relaţie bună cu Camera de Comerţ din Ujgorod (Ucraina). Apoi am întrerupt colaborarea însă am reînnodat relaţiile în perioada 1999-2000.

R.: Cunoaşteţi întreaga evoluţie postdecembristă a Camerei de Comerţ din Satu Mare. Care au fost adevăratele pietre de hotar care au marcat istoria acestei instituţii?
D.C.: Un moment de cotitură a fost anul 1999 când am intrat ca parteneri în proiectele cu finanţare nerambursabilă. Un alt moment de cotitură l-a reprezentat naţionalizarea Registrului Comerţului. Asta se întâmpla în 2002. Mai vreau să vă spun că în perioada 1990-1991 Camera nu a primit niciun sprijin, de la nimeni. Registrul Comerţului a fost pus pe picioare pur şi simplu cu mâinile goale. După naţionalizarea Registrului în 2002, a trebuit să ne regândim complet strategia. Când un investitor străin vrea să dezvolte o afacere în judeţul nostru, în primul rând vine la Cameră. Însă, în momentul în care ni s-a luat Registrul Comerţului nu mai aveam acces la informaţie şi astfel astfel s-a rupt legătura dintre noi ca instituţie, şi potenţialii investitori.

R.: Câte firme există în prezent în judeţul Satu Mare?
D.C.: Pot să vă spun că la 31 decembrie 2011 şi-au depus situaţiile financiare un număr de 9.484 de societăţi comerciale însă firme sunt mult mai multe. Noi avem situaţia cu un an în urmă. Aceste firme au peste 61.000 de angajaţi.

R.: Care ar fi proiectele de perspectivă pentru Camera de Comerţ?
D.C.: Aş vrea să vedem cum să facem Camera de Comerţ şi mai reprezentativă dar şi mai puternică respectiv, cum am putea obţine mai mult sprijin din partea politicului. În momentul de faţă ne autofinanţăm.

R.: Unul dintre evenimentele de mare succes pe care le organizaţi este „Balul oamenilor de afaceri”, care a devenit o a devărată tradiţie în mediul economic sătmărean …
D.C.: Aşa este. „Balul oamenilor de afaceri” îl organizăm încă din 1993 şi în acest an ne-am gândit să-l facem şi mai somptuos. În 2012 am avut în top un număr de 1.070 de firme şi am acordat premii în diverse categorii.

R.: Să ne oprim preţ de câteva clipe şi asupra cursurilor de pregătire profesională iniţiate şi desfăşurate la nivelul instituţiei pe care o conduceţi.
D.C. Am încercat să ne creştem importanţa în ceea ce priveşte pregătirea profesională a angajaţilor. Am avut de-a lungul anilor multe tipuri de cursuri în limitele în care legislaţia ne-a permis. Amintesc aici cursurile de: calculatoare, contabilitate asistată pe calculator, limbi străine, management de proiecte, marketing, cursuri pentru agenţi de vânzări, confecţioneri, tâmplari, etc. Pe această linie am colaborat şi cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare, însă ei au în vedere reconversia profesională a şomerilor iar noi ne axăm pe personalul angajat.

R.: Am vorbit pe îndelete despre instituţia pe care o conduceţi însă vă propun să ne reîntoarcem la dumnevoastră. Ce hobby-uri are Daniela Culic?
D.C.: Îmi place să citesc îndeosebi autori de limbă spaniolă şi documentare de istorie şi geografie. Îmi place foarte mult să călătoresc. Ador animalele, muzica simfonică,  Sting şi ascult cu plăcere piesele lui Julio Iglesias.

R.: Pe lângă toate acestea aveţi o adevărată pasiune pentru limbile străinile.
D.C.: Aşa este. Vorbesc engleză, spaniolă, franceză, italiană, maghiară dar şi puţină germană şi portugheză.

R.: Vă mulţumesc pentru interviul acordat.
D.C.: Şi eu vă mulţumesc.

8 Comentarii la "Daniela Culic – directorul C.C.I.A. Satu Mare"

    Leave a Reply to daniela culic

    Your email address will not be published.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.