Cum s-a transformat Mircea Geoană din potenţial preşedinte în trădător

mircea-geoana-senat

O declaraţie cu potenţial de “bombă de presă” făcută de Crin Antonescu în platoul unei emisiuni a adus la lumină concepţia generală a presei din România despre Mircea Geoană. Co-preşedintele USL a lansat ipoteza unei trădări în sânul PSD, declarând că “are informaţii” că cineva din rândul social-democraţilor, altul decât Victor Ponta, se visează viitorul premier, şi, pe principiul bulgărelui de zăpadă care se rostogoleşte şi devine avalanşă, toată presa s-a oprit la fostul contra-candidat al lui Traian Băsescu, refuzând să mai exploreze orice altă “pistă”, dând de gard cu “prezumţia de nevinovăţie”, prezentând informaţia ca sigură “pe surse”, interpretând în acest sens orice informaţie, decretând sus şi tare că dacă cineva trădează, acela nu poate fi decât Mircea Geoană.

Gafele repetate ale lui Mircea Geoană din ultimii ani l-au adus în ipostaza în care integritatea sa ca om politic este praf şi pulbere, iar ambiţiile sale i-au pus ştampila de “trădător” pe frunte, pentru că “a îndrăznit”, anul trecut, să facă ceva ce aproape orice om politic face, de la candidat pentru legislativ până la preşedinte: Mircea Geoană a avut “tupeul” să ţină de scaunul de la şefia Senatului, după ce a pierdut alegerile prezidenţiale, şefia PSD şi tot ce mai era de pierdut, cu excepţia iertării.

După un an de declaraţii de dragoste înflăcărate la adresa social-democraţilor şi cu ajutorul lui Marian Vanghelie, Mircea Geoană obţinuse, în sfârşit, întoarcerea în partid şi posibilitatea, măcar teoretică, a obţinerii unui fotoliu în Guvern. Poate obţinuse şi iertarea, sau poate preşedintele PSD a ales să îşi ţină duşmanii aproape, asta deja este o altă poveste. Cert este că Geoană a fost candidatul USL la parlamentare, câştigând un loc în viitorul Parlament.

Deşi a dezminţit ieri, de dimineaţă până seara, că ar fi încercat să submineze autoritatea în partid a premierului Victor Ponta, făcând un înconjur al televiziunilor şi redacţiilor de ştiri cu rugămintea de a se opri linşajul mediatic, nimeni nu a fost dispus să pună trădarea lui sub semnul întrebării. Nicio televiziune, nici măcar un site, nici un singur ziar nu a încercat un exerciţiu de imaginaţie pentru a scoate la iveală şi alţi oameni influenţi în PSD care ar fi putut încerca să obţină susţinerea unor colegi pentru a lua cu asalt Palatul Victoria. Nicio suspiciune nu a planat în cele 24 de ore de la declaraţia lui Crin Antonescu asupra lui Gabriel Oprea, Ioan Rus, Marian Vanghelie că ar putea avea pretenţii de şefi ai executivului, dar toată lumea i-a bănuit pe Vanghelie şi Mazăre că s-ar încolona în spatele “trădătorului”. Din nou, Vangelie a încercat să îi salveze imaginea lui Geoană spunând că nu e nimic adevărat şi nu are cunoştinţă de aşa ceva, dar nu a reuşit decât să obţină şi el o ştampilă de trădător pe frunte, în locul celei de potenţial lider.

Citeste restul stirii pe ghimpele.ro

3 Comentarii la "Cum s-a transformat Mircea Geoană din potenţial preşedinte în trădător"

    Leave a Reply to uliul

    Your email address will not be published.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.