Pato-Gyorgy Brigitta și Zoltan, doi tineri din Satu Mare, și-au urmat visul și trăiesc una dintre cele mai mari aventuri ale vieții lor, departe de casă, într-una dintre cele mai dezvoltate țări din Asia, în Coreea de Sud. La mai bine de 8.000 de kilometri de casă, cei doi tineri din Satu Mare au ales să-și povestească aventurile pe un blog.

Povestea celor doi sătmăreni a început în urmă cu două luni și jumătate, în iunie, când Zoltan a primit o ofertă de muncă greu de refuzat. Cu toate astea alegerea a fost destul de grea, având în vedere că oferta a venit din Coreea de Sud, o țară aflată la celălalt capăt de lume.

„A fost odată ca niciodată … Cu două luni și jumătate în urmă, mai exact în ultima săptămână din iunie 2016, trei valize voluminoase și două rucsacuri își așteptau soarta în ușa unei locuințe dintr-un mic oraș din nord-vestul României, Satu Mare.

-Așa-i că va fi bine? O să ne descurcăm? Acasă totul va fi în ordine?, întreba tânără cu o voce tremurândă.
-Trebuie să plecăm, totul va fi bine, a răspuns tânărul, iar cei doi tineri au urcat în taxiul ce îi aștepta în fața casei, ca să pornească într-una din cele mai mari aventuri ale vieții lor … în celălalt capăt de lume … în Coreea de Sud”, scrie Brigitta pe blogul său.

După vreo tei ore și jumătate, tinerii au ajuns pe aroportul „Liszt Ferenc” din Budapesta, de unde au luat avionul spre Dubai, iar de acolo au pornit spre Seul, capitala Coreei de Sud.

„Trebuie știut că eu nu sunt o clientă fidelă a curselor aeriene, până acum am zburat doar de două ori. Nu-mi amintesc de primul meu zbor, deoarece eram încă copil. Cel de-al doilea zbor l-am avut în urmă cu un an de zile, la Roma, însă drumul nu a durat mai mult de o oră și jumătate,astfel că aveam rețineri deoarece cele două curse totalizau 14 ore de zbor”, spune Brigitta.

Odată ajunși în Dubai, tinerii au rămas impresionați de aeroportul de acolo dar și de puzderia de oameni și de stilurile vestimentare pe care turiștii veniți din toate colțurile lumii le afișau la poarta acestei metropole din Asia.

„Avionul care ne-a dus din Dubai în Seul a fost ceva mai mare decât cel cu care am pornit din Budapesta. Nu ne-am plictisit, având în vedere că în spătarul fiecărui scaun era instalat câte un monitor unde puteam urmări filme sau ne puteam delecta cu tot felul de jocuri. De asemenea, puteam pune muzică și să dormim cu câștile în urechi. Dar după atâtea ore de zbor pe mine nici asta nu mă mai ajuta. Din cauza diferenței de presiune nu puteam nici să dorm, cu toate că eram deja foarte obosită și abia mai stăteam pe picioare”, povestește tânăra sătmăreancă.

Înainte de a coborî din avion au avut de completat câteva documente prin care trebuiau să declare pe propria răspundere că nu suferă de vreo boală care face ravagii prin Orientul Mijlociu, că nu au contactat virusul Zika. La Seul au ajuns în cursul dimineții.

La intrarea în aeroport fiecare turist a trecut prin câteva controale medicale, astfel că în câteva secunde s-au format cozi destul de lungi.

După investigațiile medicale a urmat verificarea vizelor, iar apoi în fața celor doi tineri s-a deschis „poarta” Coreei de Sud.

În prezent, cei doi tineri locuiesc în orașul Cheonanig, însă drumul de la aeroportul din Seul până în localitatea de domiciliu le-a rezervat alte aventuri, despre care Brigitta ne promite că va scrie în zile următoare pe blogul ei.

Va urma.