Cripta Familiei Karolyi de la Mănăstirea Franciscană „Sf. Anton” din Căpleni

manastirea

cripta

Suntem tentați de multe ori, să cheltuim sume foarte mari, doar pentru a vedea locuri îndepărtate, pline de mistere.
Prea puțini însă, se gândesc că plaiurile sătmărene, aici, la o aruncătură de băț, ascund povești și legende fascinante, iar monumentele noastre pot rivaliza cu cele din orice zonă istorică celebră.

Nu trebuie decât să faci câțiva kilometri și miracolele îți vor răsări în cale.

Castelele, tunelurile, criptele fabuloase, casele memoriale, sunt toate dovezi ale unui trecut plin de lucruri și oameni pilduitori.

Dar dincolo de aceste edificii, de datele istorice, ori detaliile tehnice, stau tainice, poveștile acestora, misterioase, emoționante, pline de omenie.

Unul dintre cele mai frumoase obiective turistice ale judeţului Satu Mare este cripta familiei Karolyi din localitatea Căpleni. Prima atestare documentară a satului Căpleni este în 1080. Pe locul actualei biserici, ridicate în stil neoromanic, a existat înainte o bazilică înălţată pe la 1200. Pe ruinele acesteia, groful Alexandru Karolyi, general glorios a lui Francisc Rakoczi al II-lea, a construit o biserică şi o mănăstire franciscană.

Aici a fost şi înainte lăcaşul de veci al familiei Karoly din moment ce în capela bisericii se află şi sicriul bunicii lui Alexandru, nobila doamnă Lapispataki Seghnyei Borbala, decedată în 1653.

La 15 octombrie 1834 un cutremur devastator distruge întreg ansamblul religios, iar cea de a treia biserică, cea care poate fi văzută şi astăzi, a fost construită de arhitectul Ybl Miklos, între 1841-1848, cheltuielile fiind suportate de contele Karolyi Gyorgy.

La intrarea în cripta de la subsolul bisericii se află somptuosul sicriu al Krisztinei Csaki, soţia lui Karolyi Ferenc, care a murit la vârsta de 30 de ani, în 1736. Călugării povestesc că tatăl contelui nu a fost de acord cu această căsătorie din motive politice şi, pe când acesta şi-a dat acceptul, tânăra soţie a fiului îşi dădea obstescul sfârşit.
Trupul femeii a fost îmbălsămat şi a fost îngropat abia după o lună, când soţul ei s-a întors din război. Se spune că însuşi împăratul a trimis sicriul şi un dric tras de şase cai în valtrapuri de mare doliu.

Cripta este fabuloasă, iar sarcofagele arămite sunt lucrate cu mare măiestrie.

În spatele altarului sculptat din marmura de Carrara se află o răstignire, operă a sculptorului florentin Pietro Bazzanti, monument sculptat dintr-o singură bucată de marmură. Tot aici se află blazonul original al familiei Karolyi, cusut cu fir de aur la 1791.

Pe sicriele grofilor Karolyi Antal (1732 – 1798) şi al fiului acestuia, Karolyi Jozsef (1768-1803), se află câte o urnă de argint în care sunt inimile îmbălsămate ale soţiilor lor.

Interesant este că există şi trei sicrie care nu au niciun nume înscripţionat, acestea aparţinând membrilor familiei care s-au căsătorit cu persoane de rang inferior, motiv pentru care familia i-a pedepsit cu eternul anonimat.

Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial nu a trecut fără consecinţe pentru criptă: nişte soldaţi sovietici beţi s-au distrat ciuruind cu gloanțe unele dintre sicrie. Urmele acestora se pot vedea şi astăzi. În timpul regimului comunist, cripta familiei a fost zidită şi aşa a rămas până după Revoluţie.

Ultimul deţinător al titlului de conte Karolyi a fost înhumat în criptă în aprilie 2010. Karolyi Layos a părăsit forţat România în anul 1944, din cauza evenimentelor de la acea vreme, lăsând în urma sa o avere fabuloasă, printre care şi castelul din Carei.

Timp de aproximativ patru ani, în lipsa banilor, a devenit mecanic auto, profesie pe care a învăţat-o de la fostul său şofer. În 1948 a emigrat în Brazilia împreună cu soţia şi primul copil.

Aici, Karolyi Layos a cumpărat mai multe hectare de teren în jungla amazoniană, plantând trestie de zahăr, activitate care i-a asigurat un capital tocmai bun pentru a-şi lărgi afacerile.

Ulterior, acesta este numit de Guvernul Braziliei de la acea dată în funcţia de reprezentant al ţării sud-americane pe continentul european. Spre sfârşitul vieţii, acesta a trăit pe timp de vară într-un castel de lângă Viena, iar pe timp de iarnă a trăit în Brazilia, acolo unde a şi decedat în iunie 2009, la vârsta de 85 de ani.

Consiliul Judeţean, judeţul Satu Mare promovează valorile turistice sătmărene, pentru mai multe informații vă invităm să vizitați Centrul Județean pentru Informare Turistică Satu Mare sau chiar la fața locului, la Căpleni, la cripta familiei Karolyi.

Scrie un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.