Din vremuri mult îndepărtate, dacii şi vecinii lor numeau apa minerală „băutura zeilor”. Motive de a elogia astfel apa minerală carpatină existau, desigur, având în vedere binecunoscutele efecte salutare ale acestor ape, efecte ce se datorează unor structuri chimice complexe ce caracterizează aceste ape. Prezenţa calciului, a magneziului, a fierului, a iodului şi a multor altor elemente minerale sau a substanţelor complexe conţinute fac din aceste ape adevărate tonifiante fără efecte adverse, fără incompatibilităţi şi fără contraindicaţii pentru indiferent cine le-ar consuma.
Trebuie reţinut amănuntul că, acum câteva mii de ani, atât imunitatea, cât şi longevitatea oamenilor erau mult mai mari, avându-se în vedere: vârsta genetică; puritatea apei, a solului, a hranei; activitatea intensă fizică şi spirituală a oamenilor; lipsa factorilor de stres. Izvoarele-însele posedau o concentraţie mult superioară celor de acum căci, odată cu trecerea miilor de ani, procesele biochimice şi sursele materiilor prime naturale erau mai puţin „erodate”.

citeste articolul complet pe lovendal.ro