Când vine vorba despre tei, ne ducem imediat cu gândul la “Teiul lui Eminescu” copac situat în Parcul Copou din Iaşi. Se spune că acest copac, numit şi “teiul îndrăgostiţilor” ar avea vârsta de 250 de ani şi că este locul unde poetul Mihai Eminescu îşi găsea inspiraţia.

Puţini ştiu însă că, într-un alt colţ de ţară, în judeţul Satu Mare se află un alt tei ce atins, potrivit botaniştilor, venerabila vârstă de 700 de ani. Teiul de la Cămărzana era până nu demult un falnic exemplar de “Tilia cordata” cu înălţimea de 38 m şi diametrul de 3,50 m.

Cu câţiva ani în urmă însă, o furtună a reuşit să-l doboare, nelăsând din el decât partea inferioară a trunchiului cu o înălţime de 7 m, ocupat de o uriaşă scorbură. Pentru a-i afla vârsta biologicii au efectuat o serie de calculele, aşa-zise dendrometrice, şi au ajuns la concluzia că teiul nostru a depăşit 700 de ani de existenţă. Dacă răsfoim vechile documente ne dăm imediat seama că teiul din Cămărzana a fost “martorul” naşterii localităţii consemnată pentru prima dată în acte în 1490. În concluzie, un simplu calcul ne arată că teiul din Cămărzana are o vârstă de trei ori mai mare decât “Teiul lui Eminescu”.

Copacul este situat în mijlocul satului, pe Dealul Bisericii, în faţa intrării în lăcaşul de cult ortodox. Lângă el, înspre sud, se găseşte o piatră funerară, de tipul monoliţilor ale cărei origini şi utilizări nu au fost pe deplin elucidate. Se presupune doar că provine din timpuri arhaice, jucând se pare rolul de altar precreştin sau piatră de sacrificiu.