„Balada MIORIŢA e un fals ordinar”

miorita

Toţi românii care au trecut măcar prin şcoala primară au învăţat că există o baladă numită “Mioriţa” care povesteşte despre un cioban moldovean pe care se pregătesc să îl ucidă ciobanul ungurean şi cu cel muntean. Resemnată, victima îi spune mioarei năzdrăvane cum ar dori să moară. Dascălii le vorbesc elevilor despre transfigurare şi resemnare.

Istoricul Alex Mihai Stoenescu , în volumul 2 al cărţii sale “Istoria loviturilor de stat în România”, Editura RAO, 2010, paginile 410 – 411, afirmă următoarele:

“Cercetări recente ale Şcolii româneşti de etnografie şi folclor afirmă că balada Mioriţa, în forma cunoscută de noi astăzi, nu este mai veche de secolul al XIX – lea şi se postează cu totul marginal faţă de filonul liric popular cel mai vechi. Povestea absurdă a ciobanului român care află că va fi asasinat de fraţii săi, ce provin obligatoriu din alte provincii româneşti (Transilvania şi Muntenia), că va pieri pentru a i se fura oile, şi faţă de care el, moldoveanul, se resemnează, este probabil cea mai mare cacialma trasă vreodată românilor. Nimic mai degradant decât transformarea esenţei mitice a tradiţiei româneşti a oieritului într-o crimă pentru jaf în faţa căreia victima visează la stele.

Originea curată a acestei balade multilate în conţinut şi formă a fost identificată în Transilvania, sub consistenţa rezistentă şi profundă a Colindei păcurarului (de la pecus, pecoris – turmă, în lb. latină), în care este vorba despre o confrerie a ciobanilor compusă din iniţiaţi, în care membrii sunt fraţi în accepţiunea mitică, relevată exemplar de Mircea Eliade, şi care ne duce cu gândul la capnobaţii umblători pe nori. Din această confrerie arhaică, cel mai tânăr doreşte să iasă, într-o variantă, prin încălcarea jurământului de castitate. Pentru asta este pedepsit ritual prin excludere, fiind considerat mort pentru fraţii săi”.

Istoricul Alex Mihai Stoenescu prezintă şi o listă de lucrări ale unor autori reputaţi în care este demonstrat falsul realizat de Vasile Alecsandri prin publicarea aşa-zisei “Mioriţe”.

Fiindcă prin predarea la şcoala primară şi prin intrarea sa în fondul de bază al conştiinţei sociale acest fals fabulos, această “cacialma” ne-a influenţat enorm ca neam, în ultimul secol şi în prezent, este bine de ştiut adevărul.

sursa: criterii.ro

Comentarii

comentarii

3 Comentarii la "„Balada MIORIŢA e un fals ordinar”"

  1. satmarean   27 august 2013 at 10:22 am

    deosebit de frumoase materiale promovati,instructive si educative chiar,depinde insa pentru cine doriti sa scrieti ; poate continuati si cu scrierile lui wass albert ca si alea circula pe net sau ale popii tokos….continuati bravi romani satmareni ca va asteapta kurtosu cald la masa

    Răspunde
  2. ALCIBIADE   27 august 2013 at 4:36 pm

    putin , redati si pasaje din cartea lui PATAPIEVICI , care spune ca limba Romana este o limba de fecale si multe alte ineptii. santeti pe drumul cel bun , rusine sa va fie .

    Răspunde
  3. Tökölyi Mihai   31 august 2013 at 9:08 am

    Mi se pare ridicol ca atunci când nu poţi aprecia exact vârsta unei opere să afirmi că aceasta este un fals, deoarece opera culturală populară (sau tradiţională) ar trebui să fie atemporală, să existe în trecut, să continue în prezent, şi să persiste în viitor.
    Însă, din păcate suntem un popor care are prea puţin respect de sine.
    Poate că această operă nu exprimă un adevăr concret, însă împlică o calitate pe care un critic raţional o posedă prea puţin, şi anume aceea de poet visător! Sunt sigur că balada populară Mioriţa este doar o invenţie, însă este o invenţie genială care merită să fie respectată cel puţin ca creaţie fictivă a unui popor mistic plin de superstiţii.

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.