Aşa cum se întâmplă adesea, trecutul unui loc îmbinat cu şoaptele înaintaşilor care au trăit aievea, răzbat peste veacuri dezvăluind secrete, istorii, legende şi poveşti despre care s-a crezut că au rămas pe veci acoperite de ţărână ori zăvorâte între zidurile unor cetăţi ai căror trecut doar puţini au reuşit să o pătrundă. Şi cum fiecare taină are o cheie care pe vremuri a zăvorât-o de văzul lumii, unii iscoditori ai trecutului s-au gândit să deschidă „poarta misterelor” şi de a da la o parte vălul ce acoperă istoria unei palme de pământ aici, nu departe, la doar „o zi de mers” cum s-ar fi zis în alte vremuri, de Cetatea Satu Mare.

Evenimentul despre care voi vorbi în rândurile care urmează, a avut loc la poalele unei alte cetăţi, pe vremuri martora unor bătălii de pomină dar şi a unor legende cu prinţi şi prinţese, poveşti de dragoste cu urmări, dacă e să dăm crezare oamenilor locului, care şi-au pus amprenta pe oameni, destine, familii. Nu ştim dacă poveştile despre Vilma, fiica lui Rakoczi sunt adevărate ori sunt doar nişte născociri fără temei, însă oamenii mai povestesc şi în zilele noastre despre fata închisă în tunelurile cetăţii Ardud care îşi aşteaptă prinţul care s-o izbăvească de blestemul părintesc.

Şi cum asemenea poveşti nu pot fi trecute cu vederea, conducerea Primăriei Ardud, în frunte cu edilul localităţii, Ovidiu Duma şi cu un grup inimos de voluntari s-au gândit să reînvie pentru un răstimp de două zile legendele cetăţii, şi de a aduce ceva din spiritul culturii medievale între zidurile proaspăt renovate.

Ca un prolog la şirul de evenimente ce vor urma azi, 21 iulie, ieri, 20 iulie, a avut loc dezvelirea bustului lui Bartolomeu Dragfi, amplasat în curtea Cetăţii din Ardud. După acest eveniment, Sala de conferinţe a Primăriei oraşului Ardud a găzduit un simpozion de istorie, tocmai pentru a sublinia rolul unor personalităţi care au marcat, veacuri la rând, trecutul Cetăţii Ardud dar şi al ţinuturilor Sătmarului. În evul mediu, Bartolomeu Dragfi dar şi fii acestuia şi-au pus amprenta pe dezvoltarea acelor ţinuturi. Despre rolul familiei Dragfi au vorbit dr. Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie din Bucureşti, dr. Livia Ardelean de la Arhivele Naţionale Cluj-Napoca dar şi cercetătorul sătmărean, dr. Viorel Ciubotă.

Pentru a fi consecvenţi până la capăt mai trebuie amintit că la simpozion au participat: prefectul Eugeniu Avram, deputaţii Octavian Petric şi Ovidiu Silaghi, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Ştef, viceprimarul municipiului Satu Mare, Marcela Papici, primarul oraşului Ardud, Ovidiu Duma, consilieri judeţeni şi locali, respectiv iubitori ai istoriei ţinuturilor Sătmărene.

Şi cum trecutul cetăţii are şi o puternică încărcătură de poveste, simpozionul s-a terminat cu lansarea celei de-a II-a ediţii a romanului „Şerpoaica” semnat de Karina Mureşanu Vlad. La eveniment a participat şi autoarea romanului, care venise tocmai din Portugalia pentru a-şi lansa cartea în mijlocul ardudenilor.
Romanului a văzut lumina tiparului la Editura “Ecou Transilvan”.

Despre romanul Karinei au vorbit directorul Centrului de Creaţie, Felician Pop, poetul şi scriitorul Robert Laszlo dar şi editoarea cărţii, Nadia Baciu. Însă cea mai bună caracterizare a poveştii a făcut-o autoarea spunând despre romanul ei că „este o poveste pentru oameni mari. Dar asemenea poveşti am întâlnit peste tot în judeţ. Aş aminti în acest sens legendele din „satul cu zâne”, Cămârzana dar şi cele legate de biserica din Acâş”, a subliniat Karina Mureşanu Vlad.

Cu acest roman Karina M. Vlad, autoarea “Şerpoaicei”, vine să umple un gol imens în domeniul romanului istoric românesc în general şi a Sătmarului în special, dezvăluind o poveste fascinantă, veche de secole. “(Şerpoaica) este un roman despre “acasă” şi despre “a fost odată”. Este ficţiune istorică, dar şi mitologică, şi este mai ales o cutremurătoare poveste de dragoste” spune autoarea romanului. Sătmăreanca noastră a aşternut pe hârtie “un basm pentru oameni mari … inspirată de una dintre cele mai frumoase legende tranilvănene: cea a cetăţii din Ardud”.