Structura guvernul Ponta II va avea la bază modelul de organizare al Comisiei Europene, premierul dorind ca fiecare ministru să aibă o legătură directă cu omologul său european. Pe lângă această caracteristică, viitorul Cabinet va fi unul care va pregăti regionalizarea ţării, multe atribuţii de la centru urmând să fie repartizate către teritoriu. De altfel, liderii din ţară au cerut mai mulţi bani de la centru, în special din cotele defalcate din impozitul pe venit, anunta

Guvernul Ponta II urmează să aibă 22 de miniştri, inclusiv cei delegaţi, o serie de portofolii europene neavând corespondent în plan naţional. Comisia Europeană este compusă din 26 de comisari la care se adaugă preşedintele Jose Manuel Barroso.

Dragnea ia Administraţia şi Dezvoltarea regională

O primă schimbare faţă de actualul Guvern este reprezentată de spargerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Componenta de Administraţie, la care s-ar putea adăuga cea de Dezvoltare Regională, ar intra sub jurisdicţia secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. Acesta şi-a anunţat deja colegii că a finalizat proiectul regionalizării, cu termene de implementare, urmând doar ca acesta să fie pus în practică anul viitor. Ministerul de Interne ar rămâne liberalilor, sub actualul ministru al Administraţiei, Radu Stroe. De la Administraţie ar urma să treacă la Interne prefecturile. Există posibilitatea însă ca PSD să-şi rezerve şi Ministerul de Interne, în acest caz Mircea Duşa urmând să rămână în funcţie.

Liberalii vizează Ministerul de Finanţe prin actualul ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu. Chiar dacă premierul Victor Ponta a insistat ca Florin Georgescu să rămână în Guvern, acesta a refuzat oferta de a continua la Palatul Victoria. Cei din USL lucrează la o formulă guvernamentală în care să existe un Minister de Finanţe şi un Minister al Bugetului.
Crin Antonescu şi-a reconfirmat sprijinul pentru ca vicepreşedintele PNL, Relu Fenechiu, să preia un minister în viitorul Cabinet. “Visez la un post de ministru”, a spus liberalul, care este favorit pentru ministerul Transporturilor sau al Infrastructurii.

O surpriză: Eugen Orlando Teodorovici

O zonă cheie în viitoare guvernare o reprezintă absorbţia fondurilor europene, premierul Ponta insistând pentru un Minister al Fondurilor Europene care să aibă mai multe putere de decizie. Cu toate acestea, în rândul partidelor mutarea nu este văzută cu ochi buni, miniştrii susţinând că este greu ca acest lucru să se întâmple imediat, deoarece sunt programe europene în derulare. Pentru acest minister, Ponta îl preferă pe consilierul său Eugen Orlando Teodorovici. Fost secretar de stat la ministerul de Finanţe în timpul guvernării Tăriceanu, Teodorovici este în prezent senator PSD. Liderii pesedişti din teritoriu au dubii asupra lui Teodorovici, spunând că nu avut o colaborare bună cu aceştia când era secretar de stat la Ministerul de Finanţe. Funcţia este vizată din interiorul social-democraţilor şi de Mircea Drăghici, propus de filiala argeşeană a PSD. Din partea liberalilor, acest minister cheie este dorit de europarlamentarul Ramona Mănescu.

Se pregăteşte un megaminister al Lucrărilor Publice care să înghită CNADNR

O noutate în Guvern o reprezintă apariţia Ministerul Marilor Lucrări Publice. Potrivit celor din USL, acesta va coordona proiecte strategice naţionale precum construcţia de autostrăzi, canalul Dunăre – Bucureşti, canale de irigaţie, aeroporturi. De asemenea, în componenţa sa ar urma să treacă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

“Canalul Dunăre – Bucureşti este unul din marile proiecte pe care l-au susţinut toate judeţele pentru că generează locuri de muncă, generează economie în transport, scoaterea traficului greu de pe Autostrada A2. Această legătură care nu s-a finalizat de la Dunăre la Bucureşti, este singura capitală a UE care nu are legătură la Dunăre, trebuie să o legăm pentru că transportul pe apă costă cu 70% mai puţin decât transportul pe uscat care se realizează acum de la Constanţa spre Bucureşti”, a declarat pentru gândul preşedintele CJ Constanţa Nicuşor Constantinescu.

Potrivit acestuia, primarul Capitalei susţine acest proiect pentru că a realizat că “oricâte centuri ar construi” nu va reuşi să fluidizeze traficul.

“Atunci singura soluţie este pe apă. Toate ministerele au actualizat proiectul, au actualizat datele tehnice şi valorile finalizării acestui tronson şi atunci s-au cerut finanţări pe termen lung, treizecei de ani, şi până acum Coreea de Sud, Japonia şi China şi-au exprimat intenţia de a finanţa şi finaliza acest tronson. Au trimis în scris către Guvern şi autorităţile competente că vor să finanţeze. Vrem să îl facem nu poveşti. Un alt proiect este canalul Siret – Bărăgan. Mai este autostrada Sudului, autostrada Transilvania”, a adăugat Constantinescu.

Citește continuarea știrii pe gândul.info