Ioniţă Borşan – jandarmul care a participat la eliberarea oraşului Carei, la 25 octombrie 1944

În dimineaţa zilei de 25 octombrie, în jurul orei 05.30, detaşamentul condus de sublocotenentul Ioniţă Borşan a pătruns în Carei, a ajuns la marginea oraşului, apoi îndrumat de localnici a pătruns în centrul localităţii. Lângă catedrala din centrul oraşului era un obelisc, iar Borşan ajutat de patru ostaşi jandarmi, a ridicat deasupra obiectivului drapelul românesc, ceea ce a reprezentat una dintre dovezile victoriei armatei române împotriva opresiunii.

Având în vedere acest moment istoric, încununat de faptele de vitejie şi eroism ale tânărului sublocotenent, Inspectoratul de Jandarmi Judetean (IJJ) Satu Mare a solicitat să poarte denumirea onorifică de „General de Brigadă IONIŢĂ BORŞAN”.

Ioniţă Borşan s-a născut la 7 aprilie 1919, în comuna Lieşti, judeţul Galaţi. După absolvirea liceului, urmează cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri Jandarmi din Bucureşti (1 septembrie 1939 – 10 mai 1941) terminând cursurile ca şef de promoţie. Acesta va primi sabia de onoare din partea regelui Mihai, în 1941. Ulterior a instruit trei contingente de militari şi şapte promoţii de ofiţeri MAI în Şcoala de Ofiţeri Jandarmi (de la 1 septembrie 1945 până în 1948 ). Tot în 1941 este avansat la gradul de sublocotenent. Este repartizat în funcţia de comandant de pluton jandarmi la Divizionul 1 jandarmi operativ. Din data de 22 iunie 1941, acest Divizion este pus la dispoziţia Armatei a IV-a Române, care a participat la luptele pentru eliberarea Basarabiei, precum şi la acţiunile ofensive din jurul oraşului Odesa.

La 1 septembrie 1941, Divizionul 1 trece în dispoziţia Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, urmând ca plutonul comandat de sublocotenentul Ioniţă Borşan să fie subordonat Centrului de Instrucţie al Jandarmeriei Române până la data de 1 iulie 1942. De la 1 iulie 1942, subunitatea a fost trimisă la Odesa şi va fi subordonată Inspectoratului Jandarmeriei Transnistria, trecând apoi sub o nouă conducere, cea a Inspectoratului de Jandarmi Odesa din 12 iunie 1943.

În septembrie – octombrie 1944, Armata a IV-a Română, a rupt apărarea germană de pe Mureş, ajungând în zona Satu Mare, Careii Mari, zonă în care inamicul a încercat să organizeze o ultimă rezistenţă. Pe 24 octombrie, Corpul VI Armată format din Diviziile 3, 9, 21 şi 18 moto au primit ordin să atace pe direcţia Careii Mari pentru a elibera ultima brazdă. În octombrie 1944, sublocotenentul Ioniţă Borşan este mutat în cadrul Companiei 132, poliţie, a Diviziei 9 Infanterie “Mărăşeşti”, din Corpul 6 Armată, Companie care avea în subordine detaşamentul special întărit condus de Borşan.

Cu această Companie, Ioniţă Borşan a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord. Iniţial a avut funcţia de comandant de pluton, apoi comandantul detaşamentului special numit “Detaşamentul Carei”. Detaşamentul a pătruns în Carei în jurul orei 05.30, după cercetările efectuate, a ajuns la marginea oraşului, apoi îndrumat de localnici a pătruns în centrul localităţii. Lângă catedrala din centrul oraşului era un obelisc ridicat de hortyşti iar Ioniţă Borşan ajutat de patru ostaşi jandarmi a ridicat deasupra obiectivului drapelul românesc, ceea ce a reprezentat una dintre dovezile victoriei Armatei Române împotriva opresiunii.
Pentru faptele de arme săvârşite “ca urmare a victoriei de la Carei şi având în vedere contribuţia fiecăruia, Diviziei 9 Infanterie i-a citat prin ordine de zi şi le-a acordat decoraţii” ofiţerul a fost citat prin Ordin de Zi nr. 212 din 4 august 1945, semnat de Gen I. Tănăsescu, comandantul Diviziei 9 Infanterie şi este decorat cu Ordinul “Coroana României” în grad de cavaler, cu spade şi panglică de Virtutea Militară şi frunze de stejar clasa a IV-a, respectiv clasa a V-a, conform Ordinului de Zi nr. 104, “precizându-se că el a înălţat primul Drapel tricolor în Carei (…)

Astfel doi ofiţeri de jandarmi şi un copil de trupă: Lungu Costin, Borşan Ioniţă şi Lungu Marin, au rămas în istorie ca fiind primii care au pătruns în Carei când inamicul nu era încă înfrânt”. Este avansat la gradul de locotenent, iar pe 6 martie 1945 este avansat la gradul de căpitan, conform propunerii nr. 12 din 10 august 1945.

Ioniţă Borşan a participat la acţiunile militare din cel de-al doilea război mondial din data de 21 iunie 1941 pe frontul de est, şi pe 9 mai 1945 era prezent pe frontul de vest.

De la 1 septembrie 1949, căpitanul Ioniţă Borşan urmează cursurile Academiei de Poliţie, iar pe 30 decembrie 1949 este avansat la gradul de maior. Termină aceste cursuri ale Academiei pe 30 iunie 1950 şi este încadrat în structurile MAI fiind avansat pe parcurs la gradul de locotenent colonel, apoi colonel.

La 1 iunie 1958 este trecut în rezervă şi avansat la gradul de general de brigadă prin decretul nr. 164 din 31 august 1994 privind acordarea gradului de general-maior în retragere unor colonei din Ministerul de Interne.

În anul 1971, este distins cu Ordinul Republicii, clasa a IV-a, pentru faptele săvârşite în timpul războiului.

Generalul de brigadă Ioniţă Borşan a fost vicepreşedinte al AVR-M AI şi redactor-şef al revistei “Veteranul”. A fost decorat cu opt medalii şi ordine printre care şi “Crucea de război” a Cehoslovaciei.
Memoriile sale din timpul războiului au fost incluse în diverse antologii ale veteranilor de război din cel de-al doilea război mondial.
Pe diplomele primite cu ocazia aniversării promoţiei de ofiţeri de jandarmi 1941, este scris “În semn de preţuire a contribuţiei aduse la Apărarea Patriei şi a Ordinii de Drept, ca ofiţer al Jandarmeriei Române”. În 1999 primeşte Premiul “Eroica jandarm” al Editurii Ministerului de Interne cu prilejul “Zilei Jandarmeriei Române”.

Alexandru Farcaş, preşedintele filialei braşovene a veteranilor de război din MAI, scrie în memoriile sale următoarele rânduri: “Comandantul meu de pluton, sublocotenentul Borşan Ioniţă, a ARBORAT DRAPELUL ROMÂNESC la Carei, Satu-Mare. A fost cea mai mare fericire. Atunci am scăpat practic de Dictatul de la Viena şi ne-am luat ţara înapoi. Locuitorii ne-au aşteptat pe toţi cu drapelele româneşti scoase de prin poduri sau pivniţe, iar pe garduri era scrisă lozinca “Vin ai noştri!”. Apoi războiul a continuat până la 9 mai 1945. Am ajuns până în Ungaria şi Cehoslovacia”.

În anul 1964 s-a dezvelit, la Carei, impresionantul grup statuar Monumentul Soldatului Eliberator, realizat de sculptorul Vida Geza. La cererea unui grup de foşti combatanţi, preşedintele României şi Comandantul şef al Armatei, la 25 octombrie 1994, s-a conferit muncipiului Carei titlul de onoare de “Oraş Erou”.

3 Comentarii la "Ioniţă Borşan – jandarmul care a participat la eliberarea oraşului Carei, la 25 octombrie 1944"

  1. Pingback: A román „április negyedike” - Ludovika.hu

Leave a Reply to ALCIBIADE

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.