În următorii 8 ani vor fi gata Coridorul IV şi o parte din Autostrada Transilvania, iar trenurile vor circula cu 160 km/h pe principala cale ferată.
Ministerul Transporturilor a demarat ieri procedurile de achiziţie pentru avizele de mediu necesare aplicării Master Planului General de Transport, document care arată cum va fi infrastructura românească în viitorii ani. „Adevărul” a selectat principalele coordonate ale acestui megaproiect, astfel că vă putem prezenta în ce stadiu vom fi cu autostrăzile, drumurile naţionale, căile ferate, porturile şi aeroporturile în anul 2020.
La întrebarea dacă vor fi gata, într-adevăr, toate lucrările prevăzute acolo nu putem răspunde decât că există şanse destul de mari, având în vedere că Uniunea Europeană va pune la bătaie peste 4,5 miliarde de euro numai pentru cele prevăzute să fie finalizate până în 2015, urmând ca finanţarea până în 2020 să fie asigurată prin următorul tronson bugetar comunitar (2014-2020).
Opt ore cu maşina de la Nădlac la Constanţa
Coridorul rutier IV paneuropean, care va traversa România de la Vama Nădlac la Constanţa prin Arad, Timişoara, Orăştie, Sibiu, Piteşti şi Bucureşti, are în total 865 de kilometri şi este exploatat pe mai puţin de 350 de kilometri. Când va fi gata, cu o viteză medie de 120 de kilometri pe oră şi două-trei pauze de respiro pentru şoferi şi pasageri, maşinile vor parcurge această distanţă în 8 ore.
În prezent, pe Coridorul IV se poate circula în regim de autostradă doar de la Arad la Timişoara, de la Piteşti în vestul Bucureştiului şi din estul Bucureştiului la Constanţa.Tot pe Coridorul IV, dar în varianta feroviară, România va fi străbătută de la Curtici la Constanţa într-un timp şi mai scurt, având în vedere că trenurile de pasageri vor putea circula cu 160 km/h, iar cele de marfă – cu 120 km/h. În prezent sunt complet reabilitate doar tronsoanele feroviare Braşov-Bucureşti şi Bucureşti-Constanţa, iar cele de pe ruta Curtici-Braşov se află în diverse stadii de modernizare.
Economii de milioane de euro
Unul dintre principalele obiective ale Master Planului General de Transport este reducerea cheltuielilor cu transportul, atât pentru pasageri, cât şi pentru mărfuri.
Potrivit planului, pe calea rutieră această economisire a fost zero în 2011, va ajunge la 19,5 milioane de euro în 2013, pentru ca la finele anului 2015 să urce la 628 milioane de euro faţă de momentul zero. Pe calea feroviară, economisirea va fi de aproape 87 de milioane de euro.
4,5 miliarde de euro este suma cu care UE finanţează România pentru modernizarea infrastructurii în perioada 2007-2013.
Un petic din Timişoara-Lugoj va fi gata joi
Primul tronson, respectiv lotul 1 în lungime de 9,5 kilometri, din segmentul de autostradă Timişoara-Lugoj (32 de kilometri), aparţinând Coridorului IV paneuropean, va fi gata joi, susţin reprezentanţii unuia dintre constructoriii acestei şosele, Spedition UMB, citaţi de „Ziarul Financiar”.
„S-a întârziat câteva zile cu legătura pe care constructorii autostrăzii Arad-Timişoara (FCC Construccion şi Astaldi – n.red.) o fac pentru a conecta cele două tronsoane, dar 99,9% se va deschide joi circulaţia pe tronsonul Timişoara-Lugoj, lot 1″, au spus reprezentanţii constructorului. Ei au precizat că pe cei 9,5 kilometri de autostradă există spaţii de servicii, „cu toalete, flori, locuri de parcare”.
Contractul pentru construcţia acestui sector de autostradă, care va fi parcurs în circa cinci minute, s-a ridicat la circa 50 de milioane de euro. Alături de constructorul Spedition UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, pe acest tronson au lucrat şi italienii de la Carena. Termenul de finalizare a autostrăzii a fost devansat cu circa jumătate de an, având în vedere că tronsonul trebuia să fie gata în aprilie 2013, conform contractului.
Potrivit presei locale, joi la Timişoara se va afla şi premierul Victor Ponta pentru a da drumul circulaţiei. Însă reprezentanţii Guvernului au spus că nu pot încă confirma programul pe care îl va avea joi primul ministru.
adevarul.ro