Restauratorul de cărți – chirurgul plastician al documentelor vechi


E nevoie de pasiune dar și de multă răbdare pentru a da un suflu nou cărților vechi. Restauratorul vindecă fiecare pagină în parte încercând să trateze ceea ce vremea, mucegaiul, sporii dar și condițiile improprii în care au fost ținute tomurile în cauză, au reușit să distrugă. E o muncă migăloasă ce presupune multă răbdare, dăruire dar și pasiune din partea restauratorului fără de care probabil munca specialistului ar deveni o corvoadă. Sunt cărți la care se lucrează câteva luni sau chiar câțiva ani, de vreme ce altele sunt ”tratate” doar în câteva zile.

Prin mâinile Gabrielei Paul, restaurator în cadrul Laboratorului de restaurare de la Muzeul Județean Satu Mare au trecut multe cărți, manuscrise, documente și hărți atinse de patina timpului. Cea mai veche carte restaurată de Gabriela Paul a fost Cazania lui Varlaam, o carte scrisă în limba română. Este vorba despre o carte de învățătură care cuprinde un număr de 74 de predici. Fiecare carte, fiecare document este o creație unică iar specialiștii sunt de părere că nu există două coli de hârtie identice. ”La început hârtia se fabrica manual, foaie cu foaie, în special din cârpe de in, cânepă și bumbac. Mai întâi se adăuga o soluție care prin diverse metode chimice transforma cârpele respective într-o pastă care apoi era trecută printr-o sită, numită sită de turnare. Așa se obținea hârtia. După procesul de turnare se separa sita de coală apoi foile se puneau ude, una peste alta, fără nimic între ele și se presa grămada într-o presă. În cele din urmă fiecare coală se punea la uscat”, povestește Gabriela Paul.

Cât de rezistente sunt aceste coli? Dovada ne-o oferă chiar cărțile rămase peste vreme cu o vechime venerabilă de câteva sute de ani. ”Hârtia fabricată astăzi nu este rezistentă. Se distruge ușor. Colile fabricate cu câteva veacuri în urmă erau mult mai rezistente”, ne spune specialista. Cu toate acestea tăvălugul anilor distruge și aceste tomuri care până în cele din urmă ajung în laboratorul Gabrielei Paul necesitând o ”vindecare” cât mai grabnică. Cât durează restaurarea unei cărți? Specialista ne spune că asta depinde de starea tomului în cauză. Dacă legătura cărții este bună, nu mai e nevoie ca restauratorul să o desfacă, coală cu coală. În schimb dacă tomul adus spre restaurare este într-o stare avansată de degradare, munca este mult mai îndelungată. ”Luăm fiecare coală în parte. Le curățim prin diverse metode chimice apoi, acolo unde este cazul se completează cu hârtie japoneză. Completările se fac manual și este o muncă de precizie și foarte migăloasă”, spune restauratoarea. Este o adevărată chirurgie plastică pe cărțile și documentele distruse.

Însă am zorit-o cu povestea fără să vorbim de primele intervenții din momentul în care documentul ajunge în mâinile restauratorului. Se începe cu verificarea tomului. Se ia filă cu filă, se scot corpii străini dintre paginile cărții, se desprăfuiește fiecare centimetru pătrat cu un tampon de vată după care hârtia se bagă la spălat. Aici există o întreagă poveste deoarece nu toate cărțile iubesc apa. Spre exemplu, cele scrise cu cerneluri din pulbere de aur nu pot fi spălate și nici cele cu cerneluri din pământuri colorate. Apoi urmează completarea golurilor, cu acea hârtie japoneză. ”Unde avem text, acolo nu intervenim. Nu avem voie. Dacă am face completări, am vorbi despre un fals și noi nu avem voie să facem așa ceva”, spune restauratoarea. Ca dovadă ne arată un registru vechi cu ”plasturi” albi, locul unde ”chirurgul plastician de cărți” a intervenit pentru a-l salva de la distrugere. Pentru completări se preferă hârtia japoneză deoarece este realizată din fibre naturale extrem de rezistente.

Însă tratamentul nu se oprește aici. Foile de hârtie mai au nevoie și de consolidare, procedeu care să garanteze viața tomului restaurat încă câteva secole de acum încolo. Însă munca restauratorilor nu se rezumă doar la a repara ceea timpul sau factorii patogeni și de mediu au distrus ci este vorba și de întreținerea cărților. ”După opinia mea cărțile unei biblioteci ar trebui curățate și verificate de specialiști măcar o dată la zece ani. Ce presupune acest lucru? În primul rând o muncă imensă. Restauratorul trebuie să ia nu doar fiecare carte în parte ci și întreg tomul, foaie cu foaie. Este singura posibilitate de a preveni distrugerea cărților”, spune restauratoarea.

Comentarii

comentarii

Un Comentariu la "Restauratorul de cărți – chirurgul plastician al documentelor vechi"

  1. Turambar   24 martie 2012 at 10:15 pm

    Mi-ar place sa lucrez intr-un asemenea laborator. Munca de restaurator pare a fi interesanta

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.