Kato Alex-Csaba – sătmăreanul pasionat de geologie

La început nu a fost decât o pasiune care l-a îndemnat să cutreiere dealurile din împrejurimile orașului său natal, Seini, făcându-l să urce în nenumărate rânduri vârful Comșa, ce-și înalță fruntea peste pantele domoale ale zonei. Apoi, pasiunea din copilărie și tinerețe s-a transformat în profesie. A urmat cursurile Facultății de Biologie și Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. Este vorba despre geologul și colecționarul Kato Alex-Csaba, un împătimit al frumuseților ce se ascund în măruntaiele pământului.

Firea sa aventuroasă, atracția nețărmurită către nou și visul de-o viață de a descoperi ceva inedit, nu i-au dat astâmpăr nici în timpul studenției făcându-l să bată la pas zona Feleacului, colecționând fosile, minerale și roci care odată cu aprofundarea studiilor au început să primească nume și să fie catalogate cu rigurozitate științifică de tânărul student. ”Înainte de a deveni geolog, am fost colecționar. De unde această pasiune? Pasiunea a venit de la sine. Doream să caut și să găsesc ceva frumos, inedit. Eram la liceu când am întâlnit câțiva geologi care lucrau la Ilba. Îi însoțeam pe teren, lucram alături de ei. Apoi, am hotărât să aleg și eu această profesie. În clasa a X-a, deja știam că voi urma geologia. La acea vreme, în școli se studia și geologie. Am dat admitere din zoologie, geologie și chimie anorganică”, povestește geologul Kato Alex-Csaba.

Dacă dealurile din preajma orașului Seini nu i-au oferit decât câteva fosile, silexuri și câteva roci comune, zona Feleacului, pământuri pe care le cunoaște ca-n palmă, au avut darul de a-l forma ca geolog, deschizându-i noi perspective în ceea ce privește munca de teren. ”În zona Feleacului am găsit fosile precum Pecten Clamis și arici de mare. De altfel această zonă este una dintre cele mai bogate în fosile din întreg Ardealul. Am găsit lemn silicifiat, descris pentru prima oară de profesorul Koch Antal, în a doua jumătate a veacului al XIX-lea. El a fost primul om de știință care a cartat din punct de vedere geologic, Ardealul. I-au trebuit șase ani pentru a-și finaliza lucrarea însă hărțile alcătuite de el în perioada 1862-1868, sunt valabile în proporție de 80-90% și în prezent”, spune geologul sătmărean.

În ceea ce privește rocile Kato Alex-Csaba spune că în județul nostru, și în special în zona Oașului se găsesc toate cele trei tipuri principale de roci. Avem atât roci vulcanice și sedimentare cât și roci metamorfice. Însă, suntem mai săraci în fosile. Motivul? Kato spune că ”aici în zona noastră se întindea Marea Sarmatică care începea la brâul Munților Urali și ajungea până în zona Vienei de astăzi. Avem câteva specii de fosile însă, potrivit teoriei mele o bună parte dintre fosile au fost distruse în urma activităților vulcanice extrem de intense. Să nu uităm de vulcanii din zona Oașului. De altfel, primele insulițe care s-au ivit din apele acelei mări preistorice s-au născut în urma activității vulcanice al acelei zone”.

Cu toate că deține sute de minerale și fosile, Kato spune că geologia este ca un virus care ”odată ce ți-a intrat în sânge nu mai scapi de el. Mi-am dedicat viața acestei științe și … nu îmi pare rău. Îmi i-au rucsacul în spate și cutreier dealurile și munții la fel ca-n tinerețe, dornic să ”ascult” învățăturile naturii”.

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.