Extensia UBB Satu Mare, o şcoală cu prestigiu în mediul universitar local


De la înfiinţarea extensiei din Satu Mare a Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj Napoca, specializarea în administraţie publică se bucură de interesul absolvenţilor de liceu dar şi al celor care lucrează deja în domeniu şi care doresc să se specializeze şi să evolueze în carieră. Pentru a afla istoricul înfiinţării dar şi impactului pe care o are la Satu Mare această şcoală superioară, am stat de vorbă cu lectorul universitar al Facultăţii de Administraţie Publică din cadrul extensiei din Satu Mare a UBB, Octavian Apan.

Reporter: În ce an a fost înfiinţată extensia din Satu Mare a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB)? Care este istoricul înfiinţării?
Octavian Apan: Extensia Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Satu Mare a fost înfiinţată în anul universitar 1998-1999, la doi ani după înfiinţarea la Cluj a specializării în administraţie publică locală, la cererea autorităţilor locale, respectiv a Primăriei Satu Mare. Autorităţile au pus la dispoziţia extensiei clădirea de pe strada Petofi Sandor Nr. 47, renovată şi dotată ulterior de UBB, imobil în cadrul căruia funcţionează Facultatea de Administraţie Publică. În prezent avem: laborator de informatică, sală multimedia, internet, bibliotecă, facilităţi de care beneficiază studenţii noştri în prezent.

R.: Care este parcursul de la înfiinţare şi până în prezent?
O.A.: În prima fază a funcţionat ca şi colegiu de 3 ani, cu forma de învâţământ la zi, cu specializarea ”Administraţie publică locală şi secretariat”. Această specializare a început cu trei linii de studiu şi anume: română, maghiară şi germană. Începând cu anul universitar 2000-2001, în aceeaşi clădire funcţionează şi Colegiul pedagogic de institutori, linia maghiară. Din 2005, s-a transformat în facultate datorită implementării în România a procesului de la Bologna. Prin transpunerea Declaraţiei de la Bologna, sistemul de învăţământ superior din România trece prin transformări majore, începând din anul universitar 2005-2006. Aceste schimbări sunt legiferate prin Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi prin HG nr. 88/2005 privind organizarea studiilor universitare de licenţă. Facultatea noastră a fost autorizată, iar din 2008 acreditată ceea ce denotă faptul că este o instituţie de învăţământ serioasă. În prezent facultatea noastră din Satu Mare funcţionează cu două linii de studiu, română şi maghiară, formă de învăţământ la zi şi frecvenţă redusă, pentru a veni în sprijinul celor care în acelaşi timp vor să lucreze, deoarece mulţi dintre studenţii noştri sunt angajaţi în administraţia locală sau judeţeană. Aceştia vin să se perfecţioneze, ori pentru a promova pe parte profesională, sau pentru a se menţinerea pe postul pe care îl au în prezent. Ei parcurg un plan de învăţământ identic cu cei de la zi. Bineînţeles cursurile sunt concepute sub forma a două, trei întâlniri pentru fiecare materie cu profesori care susţin respectivele cursuri, asigurându-li-se în acelaşi timp cursurile pe suport electronic şi în formă scrisă. Studiile au o durată de şase semestre. Mai trebuie amintit de asemenea, că facultate noastră menţine studii masterale pe domeniul Administraţiei Publice în prezent fiind înscrişi 50 de studenţi masteranzi numai din judeţ.

R.: În calitate de profesor, cum să apreciaţi sistemul de învăţământ iniţiat prin procesul de la Bologna?
O.A.: Evident este un proces care a vizat de la început implementarea câtorva reforme în domeniul învăţământului. Reforme bineînţeles, de bun augur care ajută în mod evident studenţii şi cadrele didactice deoarece presupune asigurarea calităţii în conformitate cu standardele şi liniile directoare în ceea ce priveşte Asigurarea Calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior, recunoaşterea calificărilor şi diplomelor străine eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în conformitate cu Convenţia Consiliului Europei/UNESCO privind recunoaşterea calificărilor din învăţământul superior în regiunea europeană.

R.: Amintiţi vă rog câteva activităţi din prezent.
O.A.: Avem o colaborare cu Universitatea ”Corvinus” din Budapesta. Cadrele didactice de la această universitate susţin la noi cursuri în limba maghiară. De asemenea, încă de la început avem o colaborare foarte bună cu autorităţile administraţiei publice locale şi protocoale de colaborare cu servicii ale administraţiei publice locale în vederea efectuării de către studenţi a stagiilor de practică. Facultatea mai menţine relaţii strânse de colaborare cu instituţii de învăţământ superior din Olanda, Franţa şi SUA.

R.: Vă rog, vorbiţi-ne pe larg despre aceste stagii de practică …
O.A.: Cu mare plăcere. Stagiul de practică este prevăzut în planul de învăţământ având caracter obligatoriu. În ceea ce priveşte stagiile de practică în urma acordurilor de colaborare pe care le avem cu instituţiile locale administrative de stat studenţii au ocazia să se familiarizeze cu munca efectivă din diferite birouri ale Primăriei şi Consiliului Local (CL) ori a instituţiilor şi direcţiilor subordonate CL. Bineînţeles studentul în aceste instituţii pe perioada stagiului de practică de cele mai multe ori este informat referitor la ce se petrece în biroul respective, cu ce se ocupă oamenii de acolo şi ajută într-o măsură mai mare sau mai mică la unele lucruri care definesc serviciul respectiv deoarece, după terminarea stagiului de practică studentul trebuie să întocmească un referat din care să reiasă munca lui în timpul petrecut acolo pe domenii de activitate, referat care este susţinut oral la data de examinare stabilită. Colaborarea cu funcţionarii publici şi cu personalul din aceste instituţii este de bun augur deoarece studentul vede serviciile şi într-o măsură mai mare sau mai mică conştientizează ce îl aşteaptă pe viitor în cazul care doreşte să urmeze o carieră de funcţionar public. Totodată studenţii beneficiază de aceleaşi condiţii pe care le au şi colegii lor de la Cluj atât în ceea ce priveşte planul de şcolarizare, dotările puse la dispoziţie, dar şi prin bursele de studiu în străinătate.

R.: Prin ce se materializează aceste burse de studiu?
O.A.: În primul rând studentul are parte de o experienţă nouă, o formă de învăţământ oarecum diferită de sistemul de şcolarizare de la noi, ceea ce îl formează şi îi deschide gândirea. Relaţionează, cunoaşte cadrele didactice şi bineînţeles îşi poate continua studiile acolo în măsura în care înregistrează performanţe într-un anumit domeniu.

R.: Cei care optează după absolvire să lucreze în străinătate, ce şanse au să lucreze în domeniu?
O.A.: Şansele sunt destul de mari deoarece după cum ştiţi universitatea este cotată foarte bine pe plan intern şi internaţional. Marile companii cunosc acest lucru şi de cele mai multe ori recrutează studenţii din instituţiile noastre de învăţământ şi asta desigur ajută foarte mult şi cresc considerabil şansele de muncă în străinătate. Până în prezent avem absolvenţi care şi-au definitivat studiile în străinătate şi au rămas să lucreze acolo. Vorbesc aici despre ţări precum: Spania, Belgia, Germania, SUA şi Canada.

R.: Ce profesii practică absolvenţii UBB în ţările pe care le-aţi menţionat anterior?
O.A.: Lucrează în instituţiile publice, de exemplu, la Bruxelles, la Parlamentul European. În Belgia avem foarte mulţi foşti studenţi care lucrează în administraţia publică pe diferite domenii.

R.: Care sunt căile prin care un absolvent UBB ar putea avea şansa să lucreze în străinătate?
O.A.: Fundamental pentru o cale sigură este renumele universităţii, seriozitatea studentului, participarea acestuia la conferinţe, simpozioane şi burse de studiu unde evident, de fiecare dată studenţii noştri se fac remarcaţi.

R.: Enumeraţi vă rog, câteva dintre activităţile extraşcolare.
O.A.: Facultatea din Satu Mare a derulat proiecte cu finanţare europeană în parteneriat cu primăriile din judeţul nostru. De asemenea, studenţii participă anual atât la conferinţa locală cât şi la cea organizată de departamentul de Administraţie Publică (AP) Cluj. Anual se organizează Conferinţa studenţească pe teme de administraţie publică. Departamentul de AP Cluj editează două reviste în domeniul Administraţiei Publice. Mă refer aici la “Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative” care apare în limbile română şi engleză.

R.: Care este perioada de admitere la facultate şi care sunt criteriile pentru înscriere?
O.A.: Pentru sesiunea din iulie 2012, înscrierile se fac în perioada 16-22 a lunii, după definitivarea sesiunii de bacalaureat. Atât media examenului de bacalaureat cât şi media anilor de liceu, au o pondere de 50% din nota finală de admitere. Avem locuri fără taxă şi locuri cu taxă. În cazul în care rămân locuri neocupate în sesiunea din iulie, se organizează admitere şi în septembrie.

R.: Am vorbit despre şansele de angajare în strănătate a absolvenţilor. Dar cum vedeţi posibilităţile de angajare a viitorilor absolvenţi, în cadrul instituţiilor publice din România?
O.A.: Studenţii noştri au posibilitatea ca după absolvire să lucreze atât în mediul public cât şi în cel privat datorită abordării interdisciplinare din timpul facultăţii. În cadrul proiectului “Participă şi te Implică”, studentul practicant se implică voluntar în sarcinile date de instituţia gazdă, ca şi cum ar fi angajatul acesteia. Ambele părţi au de câştigat: instituţia îşi formează angajatul iar absolventul are locul de muncă asigurat în măsura legislaţiei în vigoare, bineînţeles dacă rezultatele lui se ridică la standardele instituţiei în cauză. Acest proiect se derulează începând cu acest an.

R.: UBB Cluj şi-a păstrat de-a lungul vremii prestigiul şi renumele. Care consideraţi că sunt angajamentele esenţiale, care susţin această imagine neştirbită îm conştiinţa populaţiei?
O.A.: Aici aş enumera doar câteva lucruri şi anume: seriozitate în tot ceea ce se face şi se înteprinde, muncă susţinută atât din partea studenţilor cât şi din partea cadrelor universitare, profesionalismul cadrelor universitare încă de la început de când a luat fiinţă universitatea.

R.: De ce ar alege tinerii specializarea AP?
O.A.: Alegerea unei facultăţi este o decizie importantă pentru un tânăr absolvent de liceu dar în acelaşi timp nu este una uşoară. În primul rând un potenţial candidat se gândeşte la ce îl ajută specializarea aleasă, bineînţeles viitorul în perspectiva locului de muncă este important iar în prezent ajutaţi de contextul actual al integrării României în UE, este nevoie şi de reformă în administraţia publică şi implicit de absolvenţi bine pregătiţi. Ca absolvent de AP eşti câştigat şi prin simplul fapt de aţi deschide orizontul cunoştinţelor atât de variate pe care le oferă planul de învăţământ parcurs în anii de studiu, un absolvent de AP va fi pregătit atât pentru a lucra în domeniul public cât şi pentru sectorul privat. Întotdeauna trebuie să gândim spre bine, iar asta înseamnă să ne încredem în puterea şi strategia organelor de conducere locale, judeţene, guvernamentale. Dacă tineretul vrea să aducă speranţa spre mai bine, mai ales în aceste vremuri de restrişte, nu e destul să iasă în pieţe, să manifeste contra sistemului. Trebuie să se integreze în sistem cu idei noi, cu suflu nou pentru a schimba arhaica birocraţie care ne-a adus în aceste vremuri dificile.

R.: Consideraţi că administraţiile publice sunt subdimensionate din punct de vedere al specialiştilor?
O.A.: Din punct de vedere al oamenilor nu, din punct de vedere al specialiştilor da, dar nu vreau să intru în amănunte legate de diversele forme de angajare deoarece se cunosc şi ar fi foarte mult de vorbit pe acest subiect chiar şi la nivel naţional. Vreau doar să adaug aici că de studenţi bine pregătiţi nu numai de cei de la UBB ci de peste tot şi din toate domeniile trebuie să se ţină seama în vederea angajării, guvernaţii noștri şi politica actuală purtată de aceştia trebuie să fie în favoarea studenţilor, în favoarea deschiderii pentru locuri de muncă destinate în exclusivitate lor.

R.: Au maii rămas câteva luni până când absolvenţii de liceu vor susţine bacalaureatul. Domnule profesor, până atunci, liceenii pot veni în vizită al UBB Satu Mare pentru a se documenta şi, desigur, pentru a afla mai multe informaţii despre viaţa universitară?
O.A.: Nu numai că pot veni să viziteze facultatea noastrş şi să se documenteze pentru a afla mai multe informaţii, dar ceea ce doresc eu să vă spun este faptul că, chiar în acest interval de timp efectuăm un sondaj de opinie în liceele sătmărene pentru a afla părerea viitorilor potenţiali studenţi despre această facultate, pentru a afla orientarea lor şcolară şi nu în ultimul rând pentru ai invita la conferinţa organizată annual. În anul acesta conferinţa este organizată în data de 30 martie în sala mare a Consiliului Judeţean (CJ), bineînţeles cu sprijinul acestei instituţii.

R.: Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre programul de masterat în domeniul administraţiei publice.
O.A.: Studiile de masterat au o durată de patru semestre. Masteratul în administraţie publică se adresează în principal absolvenţilor studiilor universitare de nivel licenţă, cu o durată de 3 ani care sunt interesaţi să-şi aprofundeze cunoştinţele dar mai ales să-şi dezvolte abilităţile specifice unei cariere în sectorul public sau non-profit. Structura programului este de 4 semestre, 3 semestre de cursuri şi unul dedicat elaborării lucrării de disertaţie. Abordarea educaţională este una interdisciplinară astfel încât să reflecte nevoile tot mai complexe din sectorul public şi non guvernamental.

R.: Care sunt obiectivele acestui program?
O.A.: Dobândirea unor cunoştinţe specifice activităţii din sfera publică şi non-profit, dezvoltarea unor abilităţi şi competenţe care să reprezinte un avantaj competitiv pentru absolvenţi, abilităţi de rezolvare a problemelor, de luare a unor decizii, motivarea personalului, leadership, analiză şi sinteză, evaluare de program. Apoi, dezvoltarea capacităţilor de schimbare şi adaptare la situaţii noi ceeea ce sunt elemente extrem de necesare în sectorul public. Sunt bineveniţi atât absolvenţi de licenţă cât şi funcţionari publici interesaţi de propria dezvoltare profesională.

R.: Care este modalitatea de organizare a licenţei?
O.A.: Se susţine în două sesiuni: iunie şi februarie la Satu Mare. Începând cu acest an universitar constă în două probe şi anume: evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate respectiv prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.

R.: Vă mulţumesc pentru timpul acordat.
O.A.: Şi eu vă mulţumesc.

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.