Despre căpşuni şi cultivarea lor ecologică


În cadrul unui simpozion organizat vineri, 24 februarie, în sala mare de şedinţe a Palatului Administrativ Satu Mare, prof.univ. Avram Fiţiu de la Facultatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca şi dr. ing. Ion Toncea – cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Agricultură Fundulea, precum şi reprezentanţii unor firme de produse organice şi material săditor au încercat să-i convingă pe producătorii de căpşuni asupra avantajelor şi importanţei aplicării sistemului ecologic de cultivare a căpşunului. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice Satu Mare, cu participarea a aproximativ 100 de producători şi primari din judeţele Maramureş, Sălaj, Bihor, Alba, Cluj, Bistriţa Năsăud şi Satu Mare.

Referatele prezentate au fost cu referire la profilul cultivatorului de căpşuni, tehnologii de cultură în sistem ecologic, respectiv cultura căpşunului în sistem ecologic, cu sublinierea avantajelor trecerii de la sistemul convenţional la cel ecologic, în special pentru producătorii din Satu Mare, judeţ care, cu cele 1.300 hectare cultivate, este cel mai mare producător de căpşuni din România. Deoarece toţi producătorii folosesc metoda convenţională, adoptarea sistemului ecologic le-ar putea deschide calea înspre export, deşi costurile ar fi mult mai mari. Cu menţiunea că, înainte de 1989, circa 80% din producţia de căpşuni din judeţul Satu Mare mergea la export.

Vorbind despre importanţa adoptării sistemului ecologic, dr. ing. Ion Toncea – cercetător în cadrul Institutului Naţional de Cercetare pentru Agricultură Fundulea, a pus accent pe faptul că în felul acesta producătorii ar avea asigurate venituri suplimentare prin valorificarea căpşunului în afara ţării, cu toate că tehnologia ar fi mai scumpă.

În judeţul Satu Mare, producţia anuală de căpşuni este de 12.000 tone, iar în cel puţin patru comune acesta este cultivat pe suprafeţe între 100 – 450 hectare. Astfel, la Halmeu, căpşunul este cultivat pe 450 hectare, la Tarna Mare pe 108 hectare, la Porumbeşti – pe 100 hectare, iar la Turţ pe 80 hectare. În alte comune, precum Turulung, Călineşti Oaş, Micula, Batarci, Gherţa Mică, Oraşul Nou, Viile Satu Mare, Agriş, Botiz şi Culciu, căpşunul este cultivat pe suprafeţe între 30 – 40 hectare.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.