De la artă la plictis și … viceversa

Hoinărind pe străzile Sătmarului, și pentru asta nu e nevoie să ne îndepărtăm prea mult de buricul târgului dăm peste o serie de desene și inscripții așternute pe pereții clădirilor (de altfel cenușii ”de-a binelea” al târgului). Unele mai reușite ce denotă o mână de artist, iar altele mai puțin arătoase însă se pare că arta, se mută încet, încet în spațiul public.

Dacă am întreba un artist îmbibat de modernismul lumii contemporane despre semnificația acestor desene, nu ar vedea nimic înspăimântător în exprimările unora sau altora. Desigur, nu căutăm să le comparăm cu acele graffiti-uri realizate în alte colțuri ale lumii dar unele, precum cea de pe gardul de la Palatul Copiilor sau cea din curtea Casei Șchwab de pe B-dul Vasile Lucaciu, sunt destul de reușite și denotă un simț artistic elevat. Ce vor spune generațiile viitoare, desigur dacă arta acestor ”pictori” va rezista anilor ce se rostogolesc într-un ritm amețitor, despre aceste creații? Greu de spus. Poate, peste mii de ani, antropologii și istorii de atunci vor vorbi despre un fel de încărcătură esoterică al acestor desene, așa precum dăm noi o conotație religioasă celor pe care specialiștii le-au găsit în grota de la Altamira (spre exemplu). Dar să nu sărim atât de înainte în timp, ambalându-ne în supoziții deocamdată nefondate. Vă propun să facem o trecere în revistă a câtorva dintre desenele așternute pe pereții, gardurile și interiorul gangurilor din oraș.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.