Varză de casă

După ce şi-au revenit din uluiala că li s-a aşezat un fotoliu de director sub fund, mulţi dintre şefii instituţiilor sătmărene au ajuns să creadă că funcţia deţinută temporar le dă dreptul să se comporte ca şi cum ar fi inventat gaura de la macaroană.Unul dintre exemple, probabil cel mai elocvent, este şefa de la casa de sănătate. Care, cu mâinile înfipte în şolduri, ca la piaţă, nu numai că refuză sistematic să ofere informaţiile solicitate de jurnalişti, ba se şi se laudă în gura mare laudă că are preferinţe cromatice, dar le-a impus şi subordonaţilor aceeaşi regulă. De gogonate ce sunt, pretextele invocate de cucoană, care, când îşi aminteşte că este şi consilier local, vine la şedinţe exclusiv pentru a se face de râs, pot concura lejer la concursurile de neadevăruri, ca să nu le zicem minciuni. Problema, pe care şefa de la casă o ignoră cu o inconştienţă ce ar putea dăuna grav imaginii pe care la început a încercat inclusiv să şi-o cosmetizeze prin intermediul unor aşa zise bartere cu reprezentanţii presei, este că jurnaliştii, inclusiv cei ce aşteaptă în scris de luni bune informaţiile solicitate, s-au cam săturat de varză. Chiar dacă-i de casă, ca atare ar fi de aşteptat să fie sănătoasă…

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.