Când istoria prinde viaţă

De parcă timpul s-ar fi dat înapoi cu mai bine de XVI veacuri înfăţişând un grup de oameni aşezaţi în faţa unui cuptor de ars vase din lut. Aşteptau ca flăcările să prindă viaţă pentru ca ulcioarele modelate de mâinile îndemânatice a meşterilor olari, să fie aşezate rând pe rând pe vetrele încinse ale cuptorului.

Imaginea ruptă parcă din ceţurile vremurilor de demult vine să oglindească o fărâmă din viaţa dacilor liberi care în urmă cu mai bine de un mileniu şi jumătate locuiau hotarele actualei comune Medieşu Aurit. Localnicii îi spun Şuculeu şi aşa i-a rămas numele. După o vară întreagă de săpături şi lucrări de restaurare amplificate de curiozitatea unui grup de temerari de a smulge cât mai multe elemente din secretele vechilor tehnologii de ars ceramica, arheologii Muzeului Judeţean Satu Mare au venit cu o idee năstruşnică. Nici mai mult, nici mai puţin, şi-au propus să aprindă focul stins de atâtea veacuri în vatra unuia dintre cuptoare. Zis şi făcut! Împreună cu un grup de elevi de la Colegiul Naţional „Ioan Slavici”, arheologii au pornit astăzi, 11 octombrie, spre rezervaţia arheologică de la Şuculeu cu gândul de a-şi pune planurile în aplicare.

Arheologie experimentală lângă un cuptor dacic

Nu au lipsit nici ulcioarele plămădite din lut care urmau să fie aşezate mai apoi în cuptorul conservat şi apoi restaurat cu multă migală de arheologii sătmăreni. Încercarea acestor temerari este cu atât mai demn de luat în seamă cu cât nimeni, de cel puţin XVI secole încoace nu a mai încercat să reaprindă focul în vatra unui cuptor dacic autentic, cel puţin în acest colţ de ţară. Nu e o greşeală de calcul deoarece, potrivit arheologilor cuptoarele descoperite la Şuculeu datează din epoca romană, şi anume din secolele III-IV d.Hr. „Prin această tehnologie este nevoie de aproximativ 24 de ore pentru ca dintr-un vas din lut să obţinem unul de ceramică care poate fi folosit în gospodărie”, spune şeful Secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Satu Mare, Robert Ghindele.

Cuptorul a fost restaurat în şapte zile de către un grup de elevi din clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Ioan Slavici”, coordonat de profesorul lor de istorie, Octavian Onac. Înainte de a aprinde focul în vatra cuptorului, cei aproximativ 60 de excursionişti au putut urmări o luptă dintre un dac şi un roman.

Descoperiri care au uimit lumea ştiinţifică

Vestea cuptoarelor dacice de la Şuculeu scoase la lumina zilei în ultimele cinci decenii au uimit lumea ştiinţifică. Iar descoperirea altor 200 de vetre de ars ceramică au transformat locul într-o adevărată mană cerească pentru specialiştii dacologi dar şi pentru cei care studiază veacurile în care hoardele popoarelor migratoare s-au năpustit asupra acestor ţinuturi. Şi cum poveştile nu pot să rămână ascunse ori îndelung ferecate de privirile curioşilor, cuptoarele dacice de la Medieşu Aurit au început să se destăinuie mai ales celor care au răbdarea să le asculte povestea.

O poveste de demult

Primele cuptoare au fost descoperite în vara anului 1964 la marginea viei lui Dumitru Todincă, un sătean de prin partea locului, găsindu-se un fund de vas lucrat cu mâna, iar mai încolo arheologii au descoperit mai mute resturi de ceramică lucrate cu mâna şi la roata olarului. Apoi specialiştii au revenit în perioada 1995-1997 şi recent aducând cu ei şi noile tehnologii precum fotografierile aeriene respectiv tehnicile de prospecţiuni geomagnetice. Nu mică le-a fost mirarea când au dat peste alte aproximativ 200 de cuptoare de ars ceramică de a căror existenţă nu ştia nimeni. Şeful Secţiei de arheologie de la MJ Satu Mare, Robert Ghindele, spune că „prin numărul mare de cuptoare şi stilul de construcţie al acestora, unic în Europa Centrală, situl depăşeşte valenţele istoriei naţionale şi oferă informaţii la nivel european”.

Povestea continuă

Specialiştii au, începând de astăzi, o dovadă în plus în ceea ce priveşte adevărul despre complexul dacilor liberi de la Şuculeu. Dacii au dezvoltat o tehnologie unică de a confecţiona vase din ceramică. Acest meşteşug le-a adus prosperitate ducându-le faima până departe şi la celelate popoare din bazinul carpatic. Ce secrete mai ascunde rezervaţia arheologică de la Şuculeu? Greu de anticipat. Însă se poate afirma cu certitudine că locul a fost unul dintre cele mai importante aşezări locuită de dacii liberi din Europa Centrală.

Comentarii

comentarii

Un Comentariu la "Când istoria prinde viaţă"

  1. seby   14 octombrie 2011 at 12:35 am

    nu ar strica ca aceste evenimente sa fie mediatizate mai din timp sa poata participa mai multa lume eu spre exemplu as fi dorit sa particip dar am aflat la stiri dupa ce activitatea a avut loc .

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.