Scrisoare de mulţumire către sătmăreni de la violonistul Horvát Jenő

“Tare emoţionat am stat în faţa publicului din Satu Mare, pentru că muzica, arta ne-a demonstrat încă o dată puterea ei de a împreuna atât oameni, popoare cât şi naţiuni.

Nu doar publicul numeros m-a emoţionat, ci şi faptul că în Satu Mare nu s-a schimbat tradiţia, românii împreună cu maghiarii se înghesuiau, aplaudau, şi când am stat în faţa orchestrei toţi m-au încurajat şi s-au mândrit, strigându „ez a miénk…ăsta îi de-al nostru”. Părerea mea, concertul nostru nu a fost doar un început în îmbinarea relaţiilor culturale dintre români şi maghiari.

Orchestra Simfonica Ţigăneasca-100 de viori din Budapesta, a recuperat mari deficiente cu faptul ca a transmis publicului compoziţiile muzicale într-un mod mai pe înţelesul tuturor – datorită orchestraţiei speciale şi stilului vitrtuos de prezentare – fără deteriorarea compoziţiei şi mesajul compozitorului.

Pe tot parcursul concertului a fost prezent sentimentul de apartenenţă comună cu ritmuri care trezesc amintiri intime insoţite de aplauze ritmice, care a încercat să aduca bucurie şi seninatate peste grijile noastre zilnice, pentru a încheia sfârşitul de săptămână cu o amintire plină de bucurie.  Este adevărat însă că aplauzele şi succesul nu trebuiesc explicate, ci doar mulţumite!!! Mulţumiri conducerii oraşului şi lui Stier Péter, Pap Péter, managerilor şi tuturor care au făcut posibil ca acest concert să aibă loc.

Aş dori să-i mulţumesc oraşului meu natal, pentru că după atâţia ani l-au păstrat în memorie pe Paganini. Îi mulţumesc lui Zolika-Jancsi şi familiei lor pentru seara minunată de după concert. Mulţumesc şi pentru invitaţia specială la „Întalnirea de 10 ani Kölcsey ” de anul viitor (unde  în anul 1968/69 am ţinut un discurs în amfiteatru,  fiind student în primul an).

Le mulţumesc tuturor sătmărenilor care în acea seară au fost alături mine, pentru mine şi pentru noi şi cum am mai spus şi în interviu, dacă voi fi chemat şi Satu Mare are nevoie de experienţa mea de pedagog acumulată tip de 40 de ani, voi veni oricând cu plăcere, pentru că vin ACASĂ.”


Cu stimă şi respect: Dpl. Eugen Horvát Jenő
Expert Naţional de Educaţie Şcolară


După un asemenea gest nu prea mai rămâne mare lucru de spus. Decât poate, că face parte din categoria gesturilor care diferenţiază oamenii mari de oamenii neînsemnaţi. Îţi mulţumim şi noi Horvát Jenő că exişti şi că faci cinste Sătmarului în toată lumea.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.