Hercules -pretenții de lux, calitate de crâșmă

Localul cu terasă lipit de magazinul central Someșul este unul dintre locurile unde, dacă vrei să mănânci, trebuie mai întâi nu doar să-ți socotești cu chibzuială bugetul, ci și să te împaci cu perspectiva de-a face dacă nu o toxiinfecție alimentară, atunci cel puțin o indigestie care să te oblige să închei un contract temporar cu buda. Cu prețuri și pretenții de restaurant de lux, localul este în realitate o crâșmă ordinară, dacă luăm în considerare fie și numai preparatele vechi de două-trei zile, despre care cucoanele care te servesc sunt în stare să jure că sunt de-abia aduse din bucătărie. Certitudinea înșelătoriei pe față vine când încerci să consumi preparatul în cauză, schimbat urgent dacă protestezi. Nota de plată, un nenorocit de bon fiscal pe care-l primești doar dacă insiști, îți confirmă din nou furtul pe față, dacă ții cont că, deși salata consumată, de exemplu, n-a avut mai mult de 100 grame, pe bon apare prețul cât pentru o cantitate dublă. Dacă adăugăm și halul în care arată buda localului – a cărui cheie se află la bar, ca pe vremuri în crâșmele ordinare pentru a se stopa accesul bețivilor – mizerabilă, cu obiectele sanitare de pe vremea lui Ceașcă, și o sfoară jegoasă pe post de lanț de care tragi cu speranța inutilă că apa va țâșni din rezervorul ruginit, tabloul general este mai mult decât potrivit pentru o invitație adresată Direcției de Sănătate Publică și Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor. Speranțe deșarte, desigur, că și inspectorilor de la cele două instituții le se face adeseori, poftă de…Hercules.

(Visited 1 times, 1 visits today)

Comentarii

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.