SRL-D-urile, un mare fâs naţional?


Lansat cu mare tam-tam la nivel naţional în data de 9 februarie anul curent, se pare că SRL-D-urile nu au reuşit să atragă prea mulţi tineri întreprinzători. Cu toate că se pun la bătaie 10.000 de euro sunt prea puţini solicitanţi. Până miercuri, 16 martie, la nivel naţional 260 de tineri întreprinzători au intrat în cursa pentru cei 10.000 de euro, din care 16 sunt sătmăreni.

20 de coduri CAEN sunt excluse din capul locului iar în documentele firmei solicitantul nu poate trece decât cinci domenii de activitate. Sunt mai bine punctaţi cei care pentru a-şi acoperi partea de cofinanţare au accesat un credit bancar decât cei care au banii de-a gata. De asemenea, cei de la ţară au mai multe şanse de a obţine un punctaj mai mare decât solicitanţii de la oraş. Dacă nu îşi cheltuie banii în cel mult 12 luni statul îi poate cere înapoi sumele acordate. Guvernul a alocat pentru acest proiect 21 milioane lei, aproximativ 5 milioane de euro. Un simplu calcul ne arată că vor primi bani doar 500 de solicitaţi, ceea ce face ca în fiecare judeţ, în medie, să fie declarate eligibile nu mai mult de 10-11 proiecte. Sunt doar câteva dintre condiţiile pentru care tinerii nu văd cu ochi prea buni acest proiect guvernamental.

Se pot trece doar cinci domenii de activitate în actele firmei

Potrivit consilierului Centrului de Informare, Asistenţă şi Instruire (CIAI) Cristian Raţiu, sunt excluse din start afacerile din domeniile agriculturii, alcoolului şi tutunului. “Pentru agricultură sunt multe alte proiecte. Sunt vreo 20 de coduri CAEN excluse dar restul sunt eligibile. Este vorba despre cele referitoare la domeniile agricol, alcool, tutun, industria de armament”, explică consilierul CIAI Satu Mare. Mai mult decât atât, solicitanţii nu pot trece decât cinci domenii de activitate în documentele viitoarei firme. Cristian Raţiu spune că “solicitantul nu va desfăşura oricum decât un singur domeniu de activitate. Atunci pentru ce ar trece mai multe domenii? Sunt destule cele cinci”. Dacă acesta ar fi un prim factor descurajant pentru cei care s-au gândit să-şi încropească prima afacere, mai sunt şi altele care nu fac decât să i-a cheful tinerilor de la proiectul guvernamental.

Afacerile din domeniul agricol sunt excluse

Pentru ca firma înscrisă să aibă şansa de a primi cei 10.000 de euro, trebuie să adune minim 60 de puncte din cele 100. Însă, un simplu studiu al condiţiilor de punctaj arată că solicitanţii de la oraş primesc mai puţine puncte decât cei de la ţară. “Încercăm să promovăm astfel dezvoltarea mediului rural”, explică Cristian Raţiu. Şi toate astea în condiţiile în care agricultura cu tot ce conţine ea: prelucrarea primară a produselor agricole, morărit, apicultură, sunt excluse din capul locului de la finanţare.
Dacă de exemplu, afacerea se axează pe producţie, punctajul acordat solicitantului este mai mare decât cel pentru o afacere ce vizează piaţa de servicii şi comerţul. Tinerii însă sunt conştienţi de faptul că o firmă de producţie necesită investiţii mult mai mari decât un magazin alimentar, spre exemplu.

Mai bine dator la bănci decât cu bani de-a gata

Nici numărul de angajaţi prevăzut în planul de afaceri nu este uitat la acordarea punctajului. “Cei care crează patru locuri de muncă, de exemplu, primesc un punctaj mai mare decât cei care au prevăzut doar doi angajaţi în planul de afaceri”, spune Cristian Raţiu. Şi chiar dacă viitorul om de afaceri are banii necesari pentru cofinanţare se loveşte de alte piedici. Punctajul este cel care vine să taie din nou pofta celor care s-au gândit să-şi facă o afacere cu ajutorul proiectului lansat de Guvern. Motivul? Cei care au accesat un credit sunt mai bine văzuţi la punctaj decât cei fără împrumuturi la bănci. Este un alt punct slab pentru care interesul oamenilor este destul de scăzut.

Proceduri de plată destul de stufoase

Cum se întâmplă mai totdeauna când e vorba de bani, hârţogăreala este la ea acasă. Chiar dacă proiectul de afaceri este eligibil şi selectat pentru finanţare patronul nu vede nicio leţcaie din banii oferiţi de Guvern. Dacă vrea să facă investiţii, să cumpere aparatură, să renoveze clădiri sau să cumpere utilaje le poate face dar de plătit va plăti CEC-ul. “Solicitantul nu primeşte banii în mână. El trebuie să-şi deschidă un cont la CEC unde se vor depune banii, iar plăţile se vor face din acel cont. Când are de plătit ceva va merge cu factura la CEC şi CEC-ul va transfera suma necesară drep plată firmei care a efectuat lucrările sau de unde a cumpărat aparatura sau utilajele”, explică Cristian Raţiu.

Există riscul ca statul să ceară banii înapoi

Un alt punct ciudat al proiectului de finanţare este şi cel legat de termenul în care solicitantul trebuie să-şi cheltuie banii. În caz contrar riscă să piardă, în cel mai fericit caz, doar diferenţa. Dar se poate întâmpla ca să i se ceară banii înapoi pentru nerespectarea condiţiilor prevăzute în contract. Cu toate acestea consilierul CIAI Satu Mare spune că princiala pierdică este cel legat de cofinanţare. „Oamenii nu au bani. Când aud că mai trebuie să pună şi ei o parte, se lasă păgubaşi”, explică Cristian Raţiu.

2 Comentarii la "SRL-D-urile, un mare fâs naţional?"

    Leave a Reply to mihai dan

    Your email address will not be published.

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.