În 1601, Mihai Viteazul şi-a aşezat tabăra lângă Moftinu Mic

Vremurile au trecut aievea însă cronicarii au consemnat cu străşnicie cele mai importante momente din istoria Sătmarului. Pe lângă domnitorii care s-au refugiat de-a lungul veacurilor între zidurile acestei cetăţi, au mai fost şi alţii care au zăbovit aici, doar un răstimp de câteva săptămâni.

Unul dintre aceşti domnitori este şi Mihai Viteazul. Prea puţini cunosc faptul că domnitorul şi-a aşezat tabăra lângă Moftinu Mic. Ne aflăm în anul 1601, cumpăna dintre două veacuri care au marcat hotărâtor istoria acestor ţinuturi. Nu ne despart decât şase decenii de la momentul în care, armatele poloneze (în 1657), iar mai apoi turcii (în 1661), au tăbărât peste Cetatea Sătmarului trecându-l prin foc şi sabie. Unul dintre aceşti năvălitori a fost, pe atunci generalul în armata poloneză, Jan Sobieski care a fost încoronat mai apoi, regele Poloniei. El a fost cel care a semnat pacea dintre armatele poloneze şi oştile sătmărene în anul 1657, punând astfel mâna pe cetate. Faptul este cu atât mai important cu cât astfel polonezii beneficiau de drumurile comerciale care străbăteau Sătmarul.

Mihai Viteazul la Moftinu Mic

Să ne întoarcem în timp pentru a urmării pe cât e posibil şi pe cât ne lasă cronicarii vremii, drumul parcurs de marele domnitor Mihai Viteazul, pe pământul acestei pălmi de ţară. Cronicile spun că în primul an al veacului al XVII-lea (1601), Mihai Viteazul îşi stabileşte tabăra lângă Moftinu Mic. Suntem în vara lui 1601 (7-30 iulie). După luptele grele purtate cu polonii şi turcii, pribegia la curtea imperială de la Praga şi împăcarea cu generalul Basta cerută de imperiali, Mihai Viteazul revine în Transilvania, punctul de pornire pentru redobândirea stăpânirii ţărilor române. Odată cu aşezarea taberei sale la Moftinu Mic, începea cel de-al VI-lea „itinerar transilvănean” al domnitorului.

A urmat Valea Crasnei

După ce a adunat toată oastea de care putea dispune, domnitorul l-a aşteptat timp de trei săptămâni pe generalul Basta, care a venit cu oastea sa de la Satu Mare. Ţinta celor doi a fost Sigismund Báthory, care între timp a revenit în Transilvania. Împreună cu oştile lui Basta, Mihai Viteazul a început înaintarea, la 30 iulie 1601, de-a lungul Văii Crasnei. Cei doi conducători de oşti voiau să distrugă armata lui Báthory, înainte ca acestuia să i se alăture oştile turco-tătare.

Mihai şi Basta au mărşăluit spre Zalău şi Cluj, atingând la 1 august 1601 localităţile Supuru de Jos şi Supuru de Sus, iar a doua zi, 2 august, au trecut pe lângă Sărmăşag. Aici însă au părăsit Valea Crasnei, îndreptându-şi oştile spre Zalău, ajungând în 3 august lângă satul Guruslău (în judeţul Sălaj). Victoria nu a durat însă decât 16 zile. În 19 august 1601, neputând fi atras în armata imperială, Mihai Viteazul a fost ucus de câţiva ofiţeri imperiali, trimişi ca să-l însoţească.

Cronicarii au fost cam „zgărciţi” cu însemnările

Locul în care oştile lui Mihai Viteazul şi-au ridicat tabăra este marcat de un monument în Moftinu Mic. Cronicile nu spun prea multe despre răstimpul în care marele domnitor a poposit în aceste ţinuturi. Cu toate acestea cronicarii au însemnat cu străşnicie traseul parcurs de domnitor pe aceste meleaguri.

Iată că de-a lungul vremurilor, Sătmarul nu a căzut în „afara istorie”, fiind marcat de nume mari al trecutului nostru. Nu ne rămâne decât să dăm la o parte colbul adunat peste cronicile (e drept că puţine dar valoroase) scribilor altor vremuri, pentru a dezvăluii şi, de ce nu (?), pentru a învăţa din istoria care a marcat locurile în care trăim.

Comentarii

comentarii

4 Comentarii la "În 1601, Mihai Viteazul şi-a aşezat tabăra lângă Moftinu Mic"

  1. Ivan   3 martie 2011 at 11:38 am

    Prea tari articolele astea despre istorie.

    Răspunde
  2. un localnic   3 martie 2011 at 1:02 pm

    Felicitari pentru articol !!!!

    Răspunde
  3. ioana   3 martie 2011 at 1:37 pm

    interesanta acesta trecere in revista a evenimentelor istorice ale satmarului

    Răspunde
  4. m3   4 martie 2011 at 7:57 pm

    D-lor redactori, nu pot decat sa ma bucur ca va tine. Deci revin cu ideea ca o rubrica "Documentarul saptamanii" ar avea cel putin acelasi succes ca rubrica saptamanala consacrata.

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.