Domnule Csehi, sunteţi unul dintre oamenii care au o mare putere de decizie în judeţul Satu Mare. Cât de adevărată este, în ceea ce vă priveşte, expresia potrivit căreia “în timp, puterea corupe ” ? Adică vă simţiţi cumva schimbat, omeneşte vorbind, de când aveţi putere ?

– Am spus mai demult, încă de când am devenit preşedinte al UDMR Satu Mare şi, ulterior, după ce am ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean, că atunci când puterea este mare, cel puţin la fel de mari sunt răspunderile – iar responsabilitatea este şi mai mare. Chiar cred că responsabilitatea depăşeşte puterea, pentru că – în cazul meu, cel puţin – este vorba de întreaga populaţie a judeţului Satu Mare şi, nu în ultimul rând, de angajaţii acestei instituţii, şi această putere de decizie trebuie să meargă obligatoriu în paralel cu puterea de discernământ şi cu asumarea unor uriaşe responsabilităţi. Adică eu, în postura în care sunt, trebuie să decid pentru o întreagă comunitate judeţeană şi deciziile luate de Consiliul Judeţean influenţează direct, pe anumite perioade de timp, viaţa fiecărui om din acest judeţ în sens pozitiv sau în sens negativ, astfel că resimt în fiecare clipă responsabilitatea pe care o am. Şi nu poţi fi corupt când eşti responsabil, cred eu…

În ceea ce priveşte a doua parte a întrebării, pot să vă răspund că eu consider că nu m-am schimbat, adică oamenii pe care îi ştiu şi mă cunosc nu mi-au dat “semnale” că aş fi altfel, ca om, în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean decât eram înainte de asta. Singura “schimbare”, dacă o pot numi aşa, se referă la problema timpului: am mereu agenda de lucru foarte încărcată şi nu pot discuta cu toţi oamenii atât de mult cum mi-aş dori, vreau să ajung în cât mai multe locuri pentru a cunoaşte efectiv la faţa locului realităţile judeţului – şi asta nu prea reuşesc…

Dacă vă afectează atât de mult, nu consideraţi discuţiile o pierdere de timp ?

– Să comunici cu oamenii nu e niciodată pierdere de timp ! De exemplu, nu ştiu în ce măsură aţi urmărit acest aspect, dar chiar ieri am finalizat discuţiile cu primarii din judeţ, pe micro-regiuni. Credeţi-mă, nu este deloc uşor să te concentrezi şi să dezbaţi pe toate părţile fiecare problemă pe care o ridică fiecare primar, să vezi nevoile şi particulărităţile fiecărei primării în parte, dar sunt convins că numai în acest fel poţi să urmăreşti ce se întâmplă cu adevărat şi să identifici soluţii concrete pentru comunităţile locale, adică direct pentru oameni.

Vorbeaţi de răspundere şi responsabilităţi. De când aţi fost ales preşedinte şi până în prezent acestea au tot crescut. Pentru că, de exemplu, a fost transferată la un moment dat, în subordinea directă a Consiliului Judeţean, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului…

– Eu consider că, de când am preluat noi această instituţie, asistenţa socială din judeţul Satu Mare s-a îmbunătăţit calitativ, adică stăm mult mai bine decât multe alte judeţe din ţară. Cel puţin acestea sunt informaţiile pe care le-am primit de la Bucureşti, dar asta nu înseamnă deloc că ne putem mulţumi cu atât…

Dacă privim retrospectiv hotărârile adoptate de consilierii judeţeni în ultimele câteva luni ale anului 2010, se poate observa că există o preocupare constant crescătoare în ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii, mai ales după ce aţi preluat şi spitalele care sunt cum sunt…

– Am de gând să mă ocup şi mai mult în acest an de problemele din sistemul de Sănătate al judeţului Satu Mare !… Ştiam că gestionarea sistemului sanitar cu paturi va fi o chestiune foarte dificilă, dar după preluare am văzut că realitatea dificultăţilor ne-a depăşit estimările iniţiale, mai ales în sens negativ. Şi asta pentru că era şi este vorba despre un sistem subfinanţat – asta fiind doar una dintre problemele grave din sistemul sanitar, că mai sunt şi altele, destule.

Totuşi, cum de aţi luat decizia asta – curajoasă, zic eu – de a prelua spitalele din judeţ? Că alte Consilii Judeţene din ţară au dat înapoi îngrozite când a venit vorba de preluarea spitalelor, tocmai din cauza problemelor acestora…

– Eu ştiu că mai există doar două judeţe în care această preluare este în “stand-by”, dar în cazul nostru cred că nici nu se punea problema să dăm înapoi. Pe de o parte, exista o prevedere legală care reglementa preluarea spitalelor. Pe de altă parte, era doar o chestiune de timp: preluam spitalele în iulie sau le preluam în august – dar oricum trebuia să le preluăm. Deci nu aveau nici un rost tergiversările ! Eu aplic principiul de bază dintr-o expresie pe care o mai folosesc uneori: “prinde taurul de coarne şi nu-l mai lăsa !” Adică dacă te apuci de o treabă, atunci fă-o cum trebuie, impune-te cu totă energia şi cu toată forţa şi cu toată inteligenţa pe care le ai şi du-ţi treaba până la capăt… Ştiam şi eu foarte bine că sistemul sanitar cu paturi din Satu Mare are multe probleme şi atunci când l-am preluat – aveam doi ani făcuţi din mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean – mi-am propus să fac realmente tot ce pot pentru ca în următorii doi să asigur neapărat o creştere a calităţii serviciilor din acest sistem de Sănătate pentru că am crezut şi cred că este chiar prioritar pentru populaţia întregului judeţ. De fapt, aproape întotdeauna mă interesez de acest sistem atunci când am, de exemplu, discuţii cu directorii din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru că se poate întâmpla ca eu sau oricare dintre ei sau familiile noastre să fim beneficiarii sistemului sanitar din Satu Mare pe care l-am creat, adică încerc să mă pun în locul oamenilor din judeţul Satu Mare care au anumite pretenţii şi aşteptări justificate de la acest sistem şi să încerc să aplic soluţii realiste care să îndeplinească aceste aşteptări…

Şi acest fel de a privi lucrurile a stat şi la baza ideii de schimbare a conducerii Spitalului Judeţean Satu Mare, iar apoi Adrian Marc a câştigat concursul de manager al acestei instituţii ?

– Ideea de la care am pornit în această chestiune a fost aceea că în primul rând era nevoie de cineva din afara sistemului sanitar, medical şi care să aibă experienţă în managementul public şi în managementul proiectelor cu sau fără finanţare europeană. Adică era nevoie care să-şi dedice integral timpul fizic de lucru numai şi numai conducerii spitalului. Pentru că dacă este manager al acestui spital cineva care mai profesează şi ca medic la un cabinet…

Adică dacă îşi împarte timpul între direcţiunea spitalului şi cabinetul medical apar probleme ?

– Exact.. Personal, eu cred că este absolut normal ca un medic să dorească să-şi facă în continuare meseria pentru care a învăţat atât de mulţi ani, să dorească să nu se deprofesionalizeze în acest domeniu în care apar mereu noutăţi cu care un medic care se respectă trebuie să fie mereu la curent. Şi există “portiţe” legale care puteau fi folosite în acest sens de un manager care este şi medic. Dar acum, când Adrian Marc este manager, ştiu că în acel post este un om care este dedicat doar de spitalului şi se ocupă numai şi numai de administrarea cât mai eficientă a acestuia. În plus, mai este vorba şi de celelalte două calităţi pe care le-am menţionat: să ştie management public şi management pe proiecte… Pentru că nu avem de gând să “o lăsăm mai moale” cu rezolvarea problemelor din sistemul sanitar, ci să insistăm foarte mult pe această temă !

(va urma)

Dorin  Prunilă