Descoperiri arheologice „ciudate” în Valea Someşului

Nu au importanţa craniilor de cristal ce au făcut atâta vâlvă în cercurile arheologilor de pretutindeni. Nici cea a Coloanei din Delhi, studiată ani întregi de către specialişti. Însă sunt deosebite deoarece sunt ale noastre, ale sătmărenilor.

Este vorba despre câteva obiecte descoperite de arheologi, care „nu şi-ar avea locul” în spaţiul nostru sătmărean. Cu toate acestea, specialiştii susţin contrariul. Ei spun că fiecare obiect descoperit îşi găseşte un loc bine stabilit în gândirea istoricului, deşi sunt anumite aspecte care îngreuneză înţelegerea deplină a contextului istoric în care au ajuns pe aceste meleaguri.

Eu vă propun un scurt periplu în lumea fascinantă a arheologiei şi vă rămâne dumneavoastră să decideţi dacă cele descrise fac parte întradevăr din categoriile „ciudăţenii” sau „interesant”, ori nu sunt decât închipuirile scribului acestor rânduri.

Cuţitul descoperit în 1999 la Petea a făcut vâlvă nu atât prin prezenţa sa „misterioasă” în Valea Someşului şi nici prin arta cu care a fost lucrată, ci mai mult prin unicitatea sa în această parte a lumii. Directorul Muzeului Judeţean Satu Mare, dr. Liviu Marta, spune că în România nu sunt decât trei asemenea cuţite, dintre care unul la Satu Mare. Potrivit specialiştilor asemenea obiecte se fabricau cu multe mii de ani în urmă, pe malurile Mării Baltice, în nord-vestul Germaniei de astăzi. Datările cu carbon 14, demonstrează că ar fi fost confecţionat prin anul 1.100 î.Hr.

„Cuţitul a ajuns la noi pe unul din drumurile comerciale care lega în acele vremuri, zona Mării Baltice de Transilvania de astăzi”, explică dr. Liviu Marta. Există oare argumente în acest sens? Exista întradevăr un drum comercial care se întindea din inima Europei şi până la noi? Greu de spus însă se pare că arheologii nu au nici o altă explicaţie logică pentru a demonstra prezenţa acestui cuţin în Valea Someşului. Şi dacă toate astea sunt adevărate, de ce nu s-au „pierdut” şi alte asemenea cuţite de-a lungul acelui drum comercial.

Să nu uităm nici de acel coif celtic, unic în felul său, atât prin lucrătură cât şi prin importanţa istorică. Este cel mai vechi obiect deţinut de Muzeul Judeţean Satu Mare, care demonstrează prezenţa triburilor celtice în aceste ţinuturi, cu mult timp înainte de perioada migraţiilor. Este unic în Satu Mare, în România dar şi în Europa Centrală.

La prima vedere, broşa descoperită în anii ’70 la Culciu Mare, nu aduce nimic nou în înţelegerea realităţilor istorice. „Specialiştii îi spun fibulă. Descoperită cu patru decenii în urmă, nu a fost descrisă decât recent de către arheologi în anuarul Muzeului Judeţean Satu Mare. Obiectul provine din partea de est a Germaniei secolului III d.Hr. Nu prezenţa fibulei este cea care ne pune pe gânduri. Asemenea obiecte am găsit destule, însă toate au fost descoperite în morminte, şi nici una doar aşa, parcă pierdută aiurea. A fost găsită sub pământ, sub o casă. Cum a ajuns acolo? De ce nu a fost depus în mormântul defunctului? Sunt întrebări la care nu avem răspunsuri nici în prezent”, explică dr. Robert Ghindele, arheolog la Muzeul Judeţean Satu Mare.

Mai mult decât atât, specialistul spune că această broşă semnalează prezenţa unei elite războinice, probabil germanice în Valea Someşului. De altfel, este îndeobşte cunoscut faptul că grupuri războinice venite din nord, s-au aşezat în Valea Someşului pentru ca apoi să încerce pătrunderea în Dacia. Însă niciodată nu au fost însoţiţi de o persoană de rang înalt, de o elită a triburilor respective. Pe lângă toate aceste aspecte care nu fac decât să nască noi semne de întrebare, dr. Robert Ghindele mai spune că e singura broşă găsită în afara unui mormânt, în toată Europa. Peste tot, aceste fibule însoţesc defuncţii, care la rândul lor au fost, aşa cum am spus cu câteva rânduri mai înainte, elite războinice.

Comentarii

comentarii

2 Comentarii la "Descoperiri arheologice „ciudate” în Valea Someşului"

  1. m3   21 ianuarie 2011 at 2:14 am

    Ma bucura demersul dumitale. Pe bune. Sper sa te tina.

    Pe de alta parte, nu pot sa nu ma leg de explicatiile sau de lipsa lor sau de mirarile dlor. arheologi de la care te astepti sa afli si la cate zile isi taia dacul liber unghiile…

    Răspunde
  2. rodica chițulescu   24 iunie 2012 at 1:59 am

    N-au fost aduse din altă parte. Erau ale autohtonilor.E valabilă viceversa, geto dacii au dus civilizația în alte zone ale lumii.Cea mai bună dovadă este aceea că aurul Apusenilor, a fost găsit în piramidele Egiptului.Cum au ajuns cosonii în piramide? Este o istorie f. interesantă… .Dar am remarcat și eu acel obiect , fibulă, ce pare a fi o piesă f: interesantă a unei mașinării. Cred că un priceput într-ale mecanicii, ar putea să ne lămurescă. Este un obicei, vechi, acela de a reproduce diferite obiecte, în miniatură care prinse pe baeră, erau purtate de gravidă., apoi, după naștere se legau de leagănul copilului(precum baera, descoperită la Șimleul Silvaniei, cu obiecte în miniatură ).

    Răspunde

Leave a Reply

Your email address will not be published.