România, o “Nigerie fiscală” a UE

Cu un profit de peste 11 ori mai mare decât cel anunţat de Petrom, o obscură firmă înregistrată într-un sat braşovean a ajuns să fie cea mai eficientă companie românească, chit că nu are nici măcar un angajat.

Analiştii financiari sunt de părere că declararea unui profit atât de mare nu este, de fapt, decât o aparenţă care foloseşte pentru a face înşelăciuni în alte colţuri ale lumii, prevalându-se de faptul că România este membră a Uniunii Europene.

“Nu este deloc întâmplător faptul că această firmă a fost înfiinÅ£ată în 2007, anul când România a fost admisă în UE. Cei care stau în spatele acestei afaceri au vrut să creeze o companie cu apartenenţă la UE care să lucreze în Statele Unite, în Asia sau în Africa”, a declarat pentru Gândul analistul financiar Ionel Blănculescu, fost ministru al Controlului în Guvernul Năstase.

Expertul contabil se spală pe mâini

În activitatea de până acum a firmei s-au produs mai multe bizarerii. Un exemplu în acest sens îl constituie Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) din data de 24 noiembrie 2009, destinată numirii cenzorilor.

Potrivit hotărârii publicate în Monitorul Oficial partea a IV-a, în acest sens a fost angajată pe post de expert contabil o persoană fizică autorizată (PFA), Carp Nicolae Marius. Chiar dacă a semnat procesul verbal, Carp a făcut totuÅŸi acest lucru luându-ÅŸi unele măsuri de precauÅ£ie, deoarece după numele lui se alătură sintagma “persoană care îşi declină în sensul vinovăţiei orice neconcordanţă nestipulată”.

O lună mai târziu, pe 11 decembrie 2009, are loc o altă şedinţă a AGA, având pe ordinea de zi redimensionarea capitalului social prin aport de acţiuni. Astfel, capitalul social al firmei a crescut de la 50 milioane de dolari la 5,46 miliarde de dolari.

Blănculescu spune că ridică semne de întrebare redistribuirea acÅ£iunilor. “Până atunci, firma avea 50 milioane de acÅ£iuni, iar la redistribuire au rezultat cinci milioane de acÅ£iuni vechi ÅŸi 7,8 milioane noi. Ce s-a întâmplat cu celelalte 45 milioane de acÅ£iuni?”, se întreabă el retoric.

Companie fantomă

Pe de altă parte, la înfiinÅ£area sa, American European Marketing & Entreprises avea un capital social de 50.001.000 dolari, din care 50 milioane de dolari reprezenta aport în natură. “Nu se poate verifica cine ÅŸi cum a făcut evaluarea aportului în natură, deci rămâne suma certă de 1.000 de dolari”, explică Ionel Blănculescu.

Firma are ca obiect principal de activitate cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii. Cum însă nici nu a construit nimic şi nici nu a primit vreo moştenire, se ridică întrebarea de unde a provenit profitul.

Mai ales că activele circulante ale societăţii s-au ridicat în 2009 la doar 760 de lei, adică aproximativ 200 de dolari.

“Este o companie aproape fantomă, care poate dăuna grav credibilităţii firmelor româneÅŸti de bună credinţă care vor intenÅ£iona să facă afaceri în ţările <vizitate> de reprezenanÅ£ii companiei de la BraÅŸov. Statul român nu ar trebui să permită aÅŸa ceva”, a mai spus Blănculescu.

Oficialii ANAF: Firma nu a creat prejudicii bugetului de stat

Autorităţile recunosc că nu este o situaţie normală, însă susţin că nu au ce să facă în condiţiile legislaţiei actuale.

“Firma nu a plătit impozit, pentru că nu s-a înregistrat nici impozit pe profit, nici pe dividende, însă nu se poate spune că a creat prejudicii bugetului de stat. Acest profit provine dintr-o supraevaluare a acÅ£iunilor deÅ£inute în SUA ÅŸi pe care le-au trecut pe firma din România. Este un artificiu contabil bazat pe prevederile Codului Fiscal care spune că această supraevaluare nu se impozitează decât în cazul înstrăinării”, a declarat pentru Gândul Sorin Blejnar, preÅŸedintele AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Administrare Fiscală (ANAF).

El a precizat că instituÅ£ia pe care o conduce a semnalat situaÅ£ia încă de anul trecut, când a declanÅŸat acÅ£iuni de verificare. “Avem în derulare o anchetă împreună cu Fiscul german ÅŸi cu cel american. Americanii deja ne-au răspuns că firma nu a desfăşurat activitate pe teritoriul SUA”, a spus ÅŸeful ANAF.

Pentru a se evita pe viitor situaÅ£ii de acest gen, Blejnar intenÅ£ionează să schimbe criteriile prin care o societate poate să acceadă la categoria “mari contribuabili”. ÃŽn România există aproximativ 2.000 de mari contribuabili care plătesc jumătate din bugetul statului. ÃŽn prezent, încadrarea este numai în funcÅ£ie de cifra de afaceri, iar ÅŸeful Fiscului se gândeÅŸte la noi criterii, cum ar fi cuantumul obligaÅ£iilor achitate, numărul de angajaÅ£i ÅŸi activele imobile.

Ion Şerban, primarul din Hoghiz: La adresa firmei locuiesc doi pensionari amărâţi

“Megafirma” braÅŸoveană nu are niciun angajat, dar are ÅŸapte acÅ£ionari-asociaÅ£i, dintre care doi străini. Potrivit unor surse contactate de Gândul, asociaÅ£ii firmei au dublă calitate: acÅ£ionari la o companie din Statele Unite ale Americii, statul Oregon ÅŸi asociaÅ£i la American European Marketing & Enterprises.

La Hoghiz, unde este înregistrată firma, nimeni nu a auzit de megaafacere. Primarul Ion Åžerban a declarat pentru Gândul că firma nu are nicio activitate în Fântâna ÅŸi că la adresa la care figurează compania respectivă locuiesc doi pensionari “necăjiÅ£i”, cu venituri modeste.

“Pensionarii au încheiat anul trecut, la notar, cu cineva din BraÅŸov, un contract de închiriere pentru spaÅ£iul respectiv. Bărbatul le-a promis că o să îi angajeze la firma nou înfiinÅ£ată. Din ziua încheierii contractului, respectivul nu a mai fost văzut de proprietarii locuinÅ£ei. AceÅŸtia nu au primit nicio lună chirie pentru spaÅ£iu”, a spus primarul.

Potrivit lui Ion Åžerban, aceasta nu este prima tentativă de a demasca frauda comisă de American European Marketing&Enterprises. “Anul trecut a mai fost o acÅ£iune puternică. A venit PoliÅ£ia, comisari ai Gărzii Financiare, dar nu s-a făcut nimic”, a explicat primarul. El susÅ£ine că nu i-a văzut niciodată pe administratorii firmei ÅŸi nu ÅŸtie cine sunt, iar compania nu a plătit niciun leu impozit local.

Posted by Satmareanul on Aug 27 2010. Filed under Economie. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry